Institutul de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Şincai" din Târgu-Mureş a fost fondat în anul 1957, ca secţie a Bazei de Cercetări Ştiinţifice a Academiei Române, destinat studierii istoriei din spaţiul central şi sud-estic al Transilvaniei. Secţia de cercetare, care reunea patru cercetători, era condus de Simion Fuchs, absolvent al Şcolii Superioare de Partid „Ştefan Gheorghiu" şi al Facultăţii de Istorie de la Universitatea „Bolyai" din Cluj-Napoca. În contextul restructurării vechiului sistem de valori, principalele cercetări au vizat dezvoltarea industriei şi apariţia clasei muncitoare, greva muncitorilor din Valea Mureşului din anul 1925, luptele muncitorilor forestieri, transformarea socialistă a Târgu-Mureşului (Simion Fuchs); mişcările social-economice ale secuilor înainte de răscoala din 1562 (Gh. Bözodi); presa legală din Transilvania condusă de PCR şi greva muncitorilor lemnari de la Fabrica de mobilă „Szkély şi Réti" (Maria Turzai).
După aproape un deceniu de la fondare, în 1966, profilul instituţiei s-a reconfigurat, prin crearea secţiilor de Filologie şi Artă. În 1967 i s-a atribuit denumirea de Centru de Istorie, Filologie şi Istoria Artei, denumire schimbată în 1970 în Centrul de Ştiinţe Sociale, fiind trecut în subordinea Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice. În acest context, în anul 1972 structura Centrului s-a diversificat, prin crearea unui nou colectiv, de sociologie-politologie, devenit ulterior de sociologie-psihologie, activitatea cercetătorilor devenind parte a propagandei politice. Cercetarea istorică a fost salvată prin onestitatea istoricilor Valeriu Lazăr, Ioan Pop, Ioan Chiorean, Grigore Ploeşteanu, Szabó Miklós, Tonk Sándor. Rămân ca studii de referinţă în istoriografia română cercetările dedicate istoriei Regimentului II de graniţă de la Năsăud (I. Pop), receptarea Marii Revoluţii din Franţa în Transilvania (Szabó Miklós), frecventarea universităţilor din Europa de Vest în Evul Mediu, de către studenţii ardeleni (Tonk Sándor), monografiile dedicate oamenilor politici şi de cultură Iosif Hodoş (I. Chioreanu) şi Paul Vasici (G. Ploeşteanu) ş.a.
După schimbările intervenite în decembrie 1989, Centrul de Cercetare din Târgu-Mureş a revenit sub autoritatea Academiei Române şi a primit denumirea de Institutul de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Şincai", avându-i ca directori pe Ioan Chiorean (1990-1995), Grigore Ploeşteanu (1995-2006), Ioan Chiorean (2006-2010) şi Cornel Sigmirean (2010-prezent).
Istoria veche a românilor
În cei aproape 60 de ani de activitate, cercetătorii Institutului au abordat în studiile lor cu precădere problemele majore ale istoriei Transilvaniei. Specialiştii în istoria veche au cercetat istoria aşezărilor neolitice din arealul mureşean şi aspectele legate de etnogeneza poporului român, prin reevaluarea rolului celţilor şi germanilor romanizaţi în formarea poporului român. Astfel, Valeriu Lazăr a publicat Repertoriul arheologic al judeţului Mureş (1995), lucrare premiată de Academia Română cu Premiul „Vasile Pârvan". Adrian Husar, unul dintre cei mai prolifici cercetători, specialist în arheologie romană, s-a remarcat prin cartea Celţi şi germani în Dacia Romană, susţinută iniţial ca teză de doctorat la Universitatea „Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca. Publicată la Presa Universitară Clujeană, lucrarea, care aducea contribuţii importante la cunoaşterea procesului de etnogeneză a poporului român, a primit Premiul „Vasile Pârvan" al Academiei Române pe anul 2002.
Alte cărţi ale regretatului istoric Adrian Husar au avut ca subiect de cercetare istoria Daciei preromane şi cultura şi civilizaţia romană: Dacia preromană. Între Orient şi Occident (2000) Gesta deorum per Romanos.I. O istorie a Romei imperiale. Epoca Pricipatului (2001) Gesta deorum per Romanos. II. De la Maximinus Thrax la dinastia lui Constantin (2003), Relaţii internaţionale în lumea antică. Sistemul Amârna, Gesta deorum per Romanos. O istorie a Romei imperiale. III. De la Valentinieni la regatele barbare din Occident.
În cercetările de istorie medievală, în peste 45 de studii, realizate de istoricul Simon Zsolt, au fost analizate diferite aspecte ale istoriei economiei medievale şi într-o mică măsură epoca premodernă a Transilvaniei: comerţul Moldovei şi al Ţării Româneşti cu Regatul Ungariei, zona de piaţă medievală a oraşelor ardelene, în special a Târgu-Mureşului, comerţul de sare a cămării din Turda, impozitele în cazul saşilor transilvăneni, producţia de aur a Transilvaniei, finanţele oraşelor ardelene şi ale parohiilor, reforma monetară din Regatul Ungariei din 1521, bugetul cetăţii Deva etc. În 6 volume de studii şi documente a fost prezentat comerţul medieval între Ungaria şi Imperiul Otoman. De asemenea, au fost publicate mai multe conscripţii urbariale.
(va urma)
