În agricultura modernă există o mare varietate de deșeuri organice provenite din producția animalieră determinate de diversitatea speciilor de animale, tipuri de producție, tehnologii folosite în creșterea animalelor, furajare, modul de colectare a deșeurilor etc. Cele mai importante deșeuri organice biodegradabile de la producția animalieră sunt: gunoiul de grajd și nămolul provenit de la complexele de creștere industrială a animalelor. Deșeurile organice biodegradabile sunt definite ca materiale ce pot fi descompuse în timp, în anumite condiții de mediu, în componentele lor de bază, prin intermediul microorganismelor și al altor organisme vii. Prin Decizia 2000 /32/CE
s-a stabilit o listă a deșeurilor periculoase. Deșeurile din agricultură sunt încadrate în capitolul 02, care cuprinde deșeuri din producția primară din agricultură, horticultură, acvacultură, activități forestiere, vânătoare și pescuit, prepararea și procesarea alimentelor. În prezent, principalul document care reglementează problema deșeurilor la nivelul Uniunii Europene este Directiva Cadru 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului, din 19 noiembrie 2008, privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive. Se au în vedere câteva principii de bază pentru gestionarea deșeurilor, fără a pune în pericol sănătatea oamenilor și a afecta mediul înconjurător, fără riscuri pentru apă, sol, plante sau animale, fără neplăceri din cauza zgomotului sau mirosului sau să fie afectat negativ peisajul sau zonele de interes special. La noi în țară, „Codul de bune practici agricole pentru protecția apelor împotriva poluării cu nutrienți din surse agricole" (2005) elaborat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului -București definește o serie de termeni utilizați cu referire la deșeurile generate de procesele din producția agricolă și managementul acestor deșeuri.
Având în vedere faptul că în județul Mureș există complexe zootehnice de mare capacitate, am încercat să aflăm modul cum sunt gestionate deșeurile de la cel mai mare complex pentru creșterea porcilor EUROHIB, din Coroiu Mic. Dr. ing. Marius Bereș - directorul acestui complex, este cunoscut mureșenilor de pe vremea când conducea Stațiunea de Cercetare și Producție pentru Creșterea Porcilor din Gornești, lichidată prin ușa din dos, de către guvernul țărănist cu sprijinul unor cozi de topor din județ, unii chiar și-au primit pedeapsa pentru „crima" produsă prin distrugerea acestui obiectiv de importanță națională, ajuns în proprietatea unor bișnițari, comercianți de mâna a treia din Bonțida. Dar, despre morți numai de bine. (Nu cred că mureșenii au uitat de calitatea deosebită a mezelurilor fabricate la Gornești…!) Inteligența și profesionalismul doctorului Marius Bereș n-a fost de vânzare. Domnia sa este autorul rasei de porci „Marele Alb de Gornești" și a șase tehnologii de producție, apreciate chiar și de canadieni, care i-au propus să rămână în Canada ca și cercetător științific și cadru didactic la o Universitate Agricolă. S-a întors acasă și în cadrul Societății Ceragrim Ungheni, cu implicarea directă a unui specialist român de mare ținută profesională, ing. Ioan Pop, au înființat la Coroiu Mic, cel mai mare centru de creștere și selecție a porcilor din România, sub contract cu PIC Internațional SRL, profilat pe creșterea, reproducția și selecția porcilor din rasa PIC. Aici sunt obținuți vieri și scrofițe de reproducere din rasa PIC. Având în vedere că aici se cresc în sistem industrial 3.700 de porci, l-am întrebat pe dr. ing. Marius Bereș cum a rezolvat problema deșeurilor. Domnia sa ne-a declarat că dețin un sistem intern de evacuare prin sifonare și 2 lagune a câte 5.000 metri cubi fiecare, pentru stocarea deșeurilor. Sistemul este dotat cu două cisterne de mare capacitate, cu care deșeurile sunt administrate pe terenurile agricole proprii. Sistemul este închis, la nivelul de performanță cu cele din fermele de profil din Olanda și Danemarca.
Mi-am propus să vizitez și complexele zootehnice de la Iernut, unde ing. Vasile Duma încearcă să se alinieze directivelor europene. Mărturisesc că am încercat să iau legătura și cu managerii Complexului pentru creșterea păsărilor din Gurghiu, dar am fost refuzat, pe motivul că am nevoie de o aprobare specială din partea patronilor. Sunt convins că și la Gurghiu și la fermele din Crăiești sunt respectate condițiile de protecția mediului înconjurător, altfel, Agenția de Mediu nu le va elibera autorizația de funcționare. Probabil există și cârcotași care comentează activitatea acestor complexe zootehnice, uitându-se prea ușor că omenirea are nevoie de hrană proteică și că aceasta nu se obține în farmacii…
