Se apropie „parlamentarele", dar… Fără o schimbare a „mentalităţilor", tot… spiritul „Hrebenciucilor", la putere!

Distribuie pe:

Oare, ce-o mai face Hrebenciuc, după ce, vreo 18-20 de ani de la Revoluţie, spiritul său - tragi cu ochiul, mişti urechea şi nu mai ai treabă cu legea! - a dominat politichia parlamentară?

Fapt este că, pe malurile Dâmboviţei (dar, parcă, numai acolo?), politicienii de conjunctură au un talent înnăscut în a „proşti" mulţimea, în a fenta legea. Mai întâi, în campaniile electorale, apoi, după. Până şi actualul preşedinte - venit de pe malurile Cibinului - s-a… şmecherit (după ce, în prealabil, s-a molipsit!). Iniţial, Klaus Iohannis şi-a atras electoratul cu sloganul „România lucrului bine făcut", după care a „croit-o" spre… „România educată". Ca să, ce? Ca să nu iasă nimic „nemţeşte", dar să prostească electoratul. Numai că, orice ne-ar spune preşedintele (ajuns, în sondaje, la numai circa 33% în preferinţele electoratului!), doar o revoluţie a „mentalităţilor" de la baza piramidei în sus va schimba ierarhia şi conducerea la vârf. Fără o schimbare a mentalităţilor, pe oricine votăm, câştigă tot sistemul. Şi asta pentru că mentalitatea a rămas aceeaşi de dinainte de '89.

Argumente? Un număr mare dintre politicienii de azi - miniştri, parlamentari etc. - s-au aflat, ca şi activiştii PCR de ieri sau foşti membri ai MAN - în al cincilea, poate chiar al şaselea mandat, cocoţaţi pe valul nemulţumirilor de dinainte de '89.

Tinerii apăruţi în politică, în ultimii ani, proveniţi din organizaţiile de tineret ale partidelor, seamănă, izbitor, ca mentalitate, cu cei recrutaţi de PCR din rândurile fostei UTC! Sigur, nu intră aici excepţiile. Şi am fi nedrepţi să nu recunoaştem că există (puţini, e drept) şi politicieni autentici. Şi tineri, şi vârstnici. În rest, aceleaşi metehne: mincinoşi şi tupeişti de profesie, indivizi care (precum activiştii de ieri) consideră că li se cuvine totul; că, dacă partidul lor a ajuns la putere, trebuie să ocupe toate funcţiile; că „prostimea" trebuie să-i voteze fără să pună întrebări.

Punem, totuşi, şi noi o întrebare: cum au reuşit unii dintre aceşti impostori (gen Hrebengiuc, căruia, iată, la un moment dat… i s-a-nfundat!) să se menţină, ani la rând, în Parlament, în guvernele care s-au succedat? Răspunsul este simplu. Şi după '89, de la prefect până la şeful Gărzii Financiare sau al Poliţiei, toţi au fost numiţi pe criterii politice. Înainte de '89, ca să ocupi o funcţie, trebuia, musai, să fii membru de partid. Acum, la fel. În ultimii 26 de ani, schimbarea guvernelor înseamnă (a însemnat) automat un val de destituiri în lanţ. Mai întâi a fost pesederizarea, apoi cederizarea, din nou, pesederizarea, iar, la un moment dat, România a fost împărţită între liberali şi democraţi, ultimii vopsiţi peste noapte în culori democrat-liberale.

Acesta a fost (este) contextul sub care, în ultimii 25 de ani, s-au dat tunuri de miliarde de dolari, au fost devalizate bănci, au fost vândute la preţuri de nimic „bijuteriile" României (Romtelecom, Sidex Galaţi, Romcim, Petrom şi câte altele).

Tot ce a contat a fost comisionul, plasarea, fără neruşinare, a miniştrilor, a altor demnitari în consiliile de administraţie, în comisiile de privatizare şi cam în tot ce aducea profit (bani nemunciţi) din ţara devalizată. Ba, dimpotrivă, am spune că, dacă înainte de '89, nimeni nu a acumulat, în doar câţiva ani, zeci de milioane de lei (ori euro), în cei 26 de ani de capitalism românesc, protipendada politică nu doar că şi-a schimbat „cutiile de chibrit" - cum se numeau apartamentele de stat - cu palate sfidătoare, maşini luxoase, dar, milionari fiind, în dispreţul populaţiei (a votanţilor, în fond) îşi fac concediile pe la Miami, Dubai, Insulele Canare şi prin alte locuri exotice.

În concluzie, PCR, deşi nu mai e, „trăieşte", încă, prin mentalitatea partidelor de azi. Deci, fără o schimbare de mentalitate - care nu se produce chiar de azi pe mâine! - chiar cu Klaus Iohannis, preşedinte al României, cu lozinci precum „România lucrului bine făcut", ori „România educată", sunt slabe speranţe ca anul 2016 şi următorii să marcheze mult aşteptata schimbare în privinţa aşteptărilor populaţiei. Din păcate traversăm anul 2016 cu multe schimbări de formă, nu, însă, şi cu una esenţială: cea „de fond"! Or, cu mentalitatea de dinainte de '89, şi azi, pe oricine votăm (la locale şi parlamentare), câştigă tot… sistemul, tot „politicienii" din zodia… Hrebenciucilor!

Lasă un comentariu