MUREȘENI LA SĂRBĂTORILE DIN REPUBLICA MOLDOVA

La 27 august 1991, în virtutea unui fericit concurs de împrejurări externe, dar mai ales a voinței unanime a sute de mii de oameni adunați în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, Parlamentul Moldovean a votat „Declarația de Independență", care proclamă că „Republica Moldova este un stat suveran, independent și democratic, liber să-și hotărească prezentul și viitorul fără niciun amestec din afară, în conformitate cu idealurile și năzuințele sfinte ale poporului, în spațiul istoric și etnic al devenirii sale naționale". Pentru majoritatea locuitorilor acestui meleag independența se identifica în acele zile cu ieșirea din întunericul în care au fost ținuți de hidra bolșevică și speranța într-un viitor mai bun.

A trecut de atunci un sfert de secol de aspirații și împliniri, de incertitudini, dar și de performanțe care au început să fie vizibile atât pe plan intern, cât și extern. S-a revenit la un regim democratic, s-a oficializat limba română, s-au creat noile instituții ale statului, a devenit republică parlamentară în frunte cu un președinte ales de parlament, s-au restabilit drepturile și libertățile cetățenești. Pe plan extern i-a fost recunoscută independența de către celelalte state, România fiind prima dintre ele, a devenit membră a Organizației Națiunilor Unite și a altor instituții internaționale, a făcut pași importanți în apropierea de patria-mamă, România, și pentru integrarea europeană. Concomitent cu aceste evoluții a avut de parcurs unele dificultăți, crize și chiar războaie provocate de tentativele de secesiune din Transnistria și Găgăuzia, sprijinite de Rusia și Ucraina.

De la acel 27 august 1991, au trecut 25 de ani, dată care a constituit un moment de mare sărbătoare națională - Aniversarea Independenței, căreia i-au fost dedicate nenumărate manifestări. Acestora li s-au adăugat, și au fost suplimentate, cele dedicate „Zilei Limbii Române", pentru 31 august. Consemnarea acestor note istorice s-a făcut pentru a arăta motivația celor două sărbători, față de care noi, cei din țară, nu puteam rămâne nepasători, le-am aniversat prin forme proprii, chiar am fost invitați să le parcurgem alături de ei.

Puntea de legătură cu frații noștri moldoveni s-a datorat celor două despărțăminte ale Asociațiunii ASTRA „Teodor Muică" din Sângeorgiu de Pădure și „Gheorghe Oprean" din Târnăveni, care de mai mulți ani au relații de colaborare cu despărțămintele din orașul Strășeni, reședință de raion, și comuna Zubrești, ei fiind cei care ne-au invitat la marea lor sărbătoare, relații care au fost extinse și la nivelul administrațiilor locale. Așa s-a ajuns ca, între 26-30 august 2016, municipiul Târnăveni să fie prezent la evenimente prin Fanfara „ARMONIA", înființată și dusă pănă la o faimă internațională de către soții Manuela și Wilhem Halmen, iar Sângeorgiul de Pădure prin grupul folcloric „FÂNTÂNILE DORULUI", însoțiți de cunoscuții interpreți Nicu Poșta și Mihai Șuteu. Delegați ai administrației locale din Târnăveni au fost dna Gabriela Popa și ec. Emil Căpâlnean. Cele două formații au fost nu numai invitate ci și participante la programele culturale ale organizatorilor.

Manifestările comemorative au început sâmbătă dimineața, în piața din fața Consiliului Raional. La început, în prezența celor câteva zeci de oameni, și-a făcut apariția fanfara „Armonia", în ținuta ei de gală și aliniată militărește, care a intonat câteva melodii ale căror acorduri au umplut piața de muzicalitate și au adunat în preajma ei sute de oameni încântați de calitatea interpretării. De aceea, a fost solicitată să fie în fruntea alaiului sărbătoresc plecat de la sediul Consiliului Raional până la statuia lui Ștefan cel Mare și Sfânt, din parcul situat în centrul orașului. Acolo, impresionantă a fost mulțimea celor care i-au adus omagiu Marelui Ștefan, muntele de coroane și flori care aproape au acoperit în întregime ansamblul statuar. După parada de la statuie, a urmat un program artistic la Casa de Cultură Raională, într-o derulare prestabilită, în care loc a impresionat prin prestație grupul folcloric din Sângeorgiul de Pădure „Fântâni ale Dorului", condus de prof. Emilia Feier, precum și soliștii care l-au însoțit - Nicu Poșta și Mihai Șuteu.

A doua parte a zilei a debutat cu o paradă a portului popular, cu o participare de ansambluri foarte numeroasă, venite din toate părțile raionului, având ca avangardă aceeași fanfară, „Armonia". În intervalul dintre cele două momente, în preajma cofetăriei Primăvara, s-a ținut un veritabil recital, neplanificat, al fanfarei, care a adunat în jurul ei sute de oameni, împreună cu care au cântat, și au fost aplaudați minute în șir. Ziua s-a încheiat cu un spectacol de excepție al formației „Zdob și Zdub" și un impresionant foc de artificii.

Dar, participarea și evoluția cea mai reprezentativă a avut loc în localitatea Zubrești, acolo unde s-a constituit în urmă cu cinci ani Despărțământul ASTRA „Grigore Vieru", prin intermediul căruia s-au realizat legăturile dintre noi, mai întâi cele astriste, ulterior extinse și la nivelul administrațiilor locale. La Zubrești, reședință de comună, a fost un program artistic de mare ținută, în care primul rol a revenit, din nou, fanfarei „Armonia" într-o dublă evoluție, mai întâi cu melodii specifice de fanfară și folclor, dirijate de profesorul Wily Halmen , iar partea a doua cu melodii de alte genuri muzicale, interpretate sub bagheta profesoarei Manuela Halmen.

Într-o interpretare perfectă, toate melodiile au ridicat spectatorii în picioare aplaudând minute în șir. Între cele două momente s-au intercalat mai multe formații locale, dar partea cea mai consistentă și aplaudată a revenit grupului de la Sângeorgiu și celor doi soliști - Nicu Poșta și Mihai Șuteu. O cină festivă, prin care s-a remarcat ospitalitatea gazdelor și măiestria bucătăreselor, a încheiat acea zi deosebită.

Așadar au fost cinci zile - două de deplasări, trei de activități sociale și culturale - la care mureșenii participanți la cele două sărbători, Ziua Independenței și Ziua Limbii Române, au fost martorii unui mod special al românilor moldoveni de a cinsti istoria, al reliefării sentimentelor patriotice, al comunității obiceiurilor și tradițiilor de pe o parte și alta a Prutului. 

Lasă un comentariu