„Cafeaua este astfel pregătită încât îi face pe cei care o beau spirituali; nu există nimeni care la ieşirea din cafenea, după câteva ceşti, să nu se creadă mai deştept şi mai sigur pe sine decât era când a intrat ". (Montesquieu)
Potrivit legendei, cafeaua a fost descoperită acum mai bine de o mie de ani, de un păstor etiopian, Kaldi, care a băgat de seamă că, după ce au mâncat nişte boabe ciudate, caprele au devenit extrem de vioaie. În secolul al XV-lea, se bea cafea în Yemen, iar în secolul următor, obiceiul era încetăţenit în Persia (Iran) şi Turcia.
Cafeaua a ajuns în Europa la sfârşitul secolului al XVI-lea, prin intermediul comerţului. Prima dată a fost introdusă în Italia, unde este, şi în zilele noastre, o băutură foarte apreciată. La începutul secolului al XVII-lea, cafenelele erau răspândite peste tot în Europa. În Anglia, prima cafenea a fost deschisă la Oxford, în 1651. Intelectuali, oameni de afaceri şi artişti se întâlneau în aceste localuri, nu doar pentru a bea cafea, ci şi pentru a citi şi comenta ziarele şi pentru a sta de vorbă. (Denumirea de cafenea vine de la cuvântul turcesc kahvehane, kave-hane, ceea ce înseamnă loc public în care se poate bea cafea după modă turcească, unde oamenii puteau să joace zaruri, table sau ghiordum(numele unui joc de cărţi) şi să fumeze tutun, în schimbul unui preţ relativ mic.)
Între timp, a fost inaugurată prima cafenea din America, în 1689. Merchants Coffee House, deschisă în 1737, a devenit un important loc de întâlnire pentru negustori. În America, obiceiul de a bea cafea în loc de ceai a devenit un gest patriotic după Boston Tea Party din 1773 (un protest împotriva unui impozit britanic pe ceai).
În secolul al XVIII-lea olandezii au început să cultive cafea în Indonezia. Tot atunci au început să se dezvolte şi plantaţiile de cafea din Brazilia, ajunse în plină expansiune la începutul secolului al XIX-lea. În secolul al XX-lea, cantităţi enorme de cafea erau recoltate de pe plantaţiile din Uganda. În 1865, americanul James Mason a inventat primul filtru de cafea.
Cafeaua instant este invenţia neozeelandezului David Strang, în 1889. Cafeaua uscată datează din 1938, iar cafeaua decafeinizată a fost inventată de Ludwig Roselius în 1903. Achille Gaggia a inventat aparatul de cafea espresso în 1946. În secolul al XX-lea, măsuţa de cafea a devenit un element de mobilier obişnuit.
În timpul celui de Al Doilea Război Mondial, în SUA, cafeaua a fost raţionalizată, dar pentru scurt timp (din noiembrie 1942 până în iulie 1943).
În Ţările Române, printre alte „împrumuturi" turceşti (ciulama, pilaf, baclava, sarailie, cataif etc.) se numără şi cafeaua. Prima cafenea din Bucureşti este atestată documentar în 1667, fiind proprietatea unui oarecare Kara Hamie, fost ienicer în garda palatului împărătesc din Constantinopol.
Potrivit unui studiu citat de capital.ro, un român consumă anual 2,3 kg de cafea, România situându-se, din punct de vedere al consumului de cafea, pe locul 24 în Europa. (surse - localhistories.org, bucurestiivechisinoi.ro)
Lumea ar fi mai tristă fără cafea!
O dimineaţă fără cafea este ca somnul… (Flash Rosenberg)
• Cafeaua stimulează performanţa fizică. O ceaşcă de cafea neagră băută cu aproximativ o oră înainte de antrenament îmbunătăţeşte performanţele sportive cu 11-12%, crescând nivelul de adrenalină din sânge.
• Cafeaua vă poate ajuta să pierdeţi în greutate. Cafeaua conţine magneziu şi potasiu, contribuind la reglarea nivelului de zahăr din sânge şi la reducerea poftei de dulciuri ce conţin zahăr şi grăsimi.
• Cafeaua contribuie la arderea grăsimilor şi la descompunerea ţesutului adipos.
• Cafeaua ne face mai atenţi. Consumul moderat de cafea (una până la patru ceşti pe zi) vă ajută să vă concentraţi atenţia şi să prelungiţi starea de veghe.
• Cafeaua scade riscul de deces. Studiile au arătat că, în cazul „cafegiilor", riscul decesului prematur este cu 25% mai mic decât la cei care nu beau cafea.
• Cafeaua reduce riscul îmbolnăvirii de cancer. Potrivit unui studiu, cafeaua poate reduce cu 20% riscul de a dezvolta cancer de prostată şi cu 25% riscul de cancer endometrial. Persoanele din grupul de testare au consumat patru ceşti de cafea pe zi. Cafeina poate preveni, de asemenea apariţia carcinomului bazocelular, cel mai frecvent tip de cancer de piele.
• Cafeaua reduce riscul de accident vascular cerebral. Consumul rezonabil de cafea (2-4 căni pe zi) este asociat cu un risc mai mic de accident vascular cerebral.
• Cafeaua reduce riscul de boala Parkinson. Studiile au arătat că un consum regulat de cafea scade cu 25% riscul apariţiei bolii Parkinson. Există dovezi că activitatea creierului în zona afectată de maladia Parkinson este stimulată prin consumul de cafea.
• Cafeaua ne protejează împotriva propriilor „duşmani". Cafeaua conţine o mulţime de antioxidanţi, care acţionează ca nişte mici războinici, luptând împotriva radicalilor liberi din corp.
• Cafeaua ne protejează creierul. Un nivel mai ridicat de cafeină în sânge reduce riscul apariţiei bolii Alzheimer. De asemenea, scade riscul de demenţă.
• Cafeaua ajută la combaterea depresiei şi scade riscul de suicid. Cafeina stimulează sistemul nervos central şi producerea de neurotransmiţători, cum ar fi serotonina, dopamina si noradrenalina, care ne creează o stare generală de bună dispoziţie. Consumul a două ceşti de cafea pe zi previne riscul de suicid cu 50%. (sursa - coffeewarior.com)
Bună, dar… cu măsură!
Cafeina are avantajele ei, dar uneori poate să pună probleme. Specialiştii de la Clinica Mayo ne arată „cât de mult e prea mult", dacă şi când se impune să reducem consumul de cafea.
Până la 400 de miligrame de cafeină pe zi pare a fi o cantitate rezonabilă pentru majoritatea adulţilor sănătoşi. Aceasta este, în mare, cantitatea de cafeină pe care o conţin patru ceşti de cafea preparată. Adolescenţii, însă, ar trebui să se limiteze la nu mai mult de 100 mg de cafeină pe zi, iar copiii nu ar trebui să consume deloc. Chiar şi în rândul adulţilor, abuzul de cafeină poate duce la efecte secundare grave, şi nici pentru cei care iau anumite medicamente (unele antibiotice, antibacteriene,analgezice şi suplimente pe bază de plante, ca de pildă echinaceea) cafeina nu este o alegere tocmai bună: nelinişte, nervozitate, insomnie, deranj stomacal, stare de iritare, tremur muscular sunt câteva dintre reacţiile adverse ale excesului de cafeină.
Unii oameni sunt mai sensibili la cafeină decât alţii. Uneori, chiar şi o singură ceaşcă de cafea poate provoca efecte nedorite (nelinişte, insomnie).
Industria produselor alimentare şi cea a băuturilor cheltuiesc, anual, la nivel mondial, milioane dacă nu chiar miliarde de dolari pentru a finanţa studii şi a promova noi şi noi mărci de cafea şi produse care conţin cafeină, prezentându-le ca fiind sigure şi sănătoase. De aceea, informaţiile despre efectele nocive ale cafeinei sunt mai greu de găsit decât cele privind beneficiile acesteia. Astfel, în timp ce majoritatea cercetărilor se referă la siguranţa şi potenţialele beneficii ale consumului moderat de cafeină, „o mână" de studii efectuate până în prezent relevă caracterul potenţial periculos al cafeinei.
- Cercetătorii au constatat o creştere cu 21% a mortalităţii în cazul bărbaţilor care consumau mai mult de patru ceşti de cafea pe zi. Consumul de cafea în exces era însă legat şi de fumat, de prezenţa şi a altor afecţiuni şi de o slabă condiţie fizică.
- Consumul de cafeină poate duce la creşterea tensiunii arteriale, timp de aproximativ 2-3 ore, mai ales în cazul celor care suferă deja de tensiune, dar şi al celor care, în mod normal, nu consumă cafeină.
- Risc crescut de infarct miocardic în rândul adulţilor tineri. Dr. Lucio Mos a constatat că tinerii adulţi care au fost diagnosticaţi cu uşoară hipertensiune arterială au prezentat riscul unui atac de cord de patru ori mai mare dacă au consumat cantitatea de cafeină echivalentă a patru ceşti de cafea.
- Acelaşi studiu a demonstrat legătura dintre cafeină şi atacurile de gută în cazul persoanelor care consumă băuturi energizante pe bază de cafeină.
- Chisturi ale ţesutului mamar la femei. Un studiu a arătat că femeile care au consumat mai mult de 4 sau 5 cafele pe zi au prezentat o creştere de 2,3 ori a riscului de a dezvolta boli fibrochistice mamare.
- Cafeina poate provoca insomnie.
- Cafeina poate provoca indigestie. Persoanele care consumă băuturi ce conţin cafeină se plâng adesea de indigestie sau deranj stomacal, mai ales dacă băuturile sunt consumate pe stomacul gol.
- Cafeina poate provoca dureri de cap. În vreme ce consumul ocazional de cafeină ameliorează durerile de cap, consumul în exces le provoacă şi poate duce la migrene.
- Cafeina poate provoca incontinenţă urinară. Un studiu efectuat de Universitatea din Alabama a arătat că femeile care consumă cantităţi mari de cafea prezintă, în proporţie de 70%, riscul de a suferi de incontinenţă urinară.
- Cafeina poate scădea fertilitatea. Cafeina - arată un studiu efectuat de Universitatea de Medicină din Nevada poate reduce cu 27% şansele unei femei de a rămâne însărcinată; de asemenea, două băuturi cafeinizate pe zi, consumate atât de către femei cât şi de către bărbaţi, în săptămânile dinainte de concepţie, au crescut riscul unui avort spontan.
- Nesănătoasă pentru diabetici. Cafeina - arată un studiu realizat de American Diabetes Association - afectează metabolismul glucozei la cei care suferă de diabet zaharat de tip 2.
- Alergia la cafeină. Unele persoane sunt extrem de sensibile la molecula de cafeină, care le provoacă reacţii alergice, cum ar fi dureri şi urticarie. Deşi nu este vorba de o alergie propriu-zisă, simptomele pot apărea chiar după consumul unei cantităţi foarte mici.
- Înrăutăţirea simptomelor de menopauză. Un studiu recent publicat în Journal of North American Menopause Society a arătat că femeile aflate la menopauză care au consumat cafeină prezintă un grad mai ridicat de simptome vasomotorii.
- Consumul de cafeină poate duce la anxietate, depresie şi nevoia de medicamente anti-anxietate.
- Cafeina creşte cantitatea de băuturi zaharoase consumate de populaţie, ceea ce duce la diabet şi obezitate.
Cercetătorii atrag atenţia că scăderea bruscă a consumului de cafeină poate provoca simptome de sevraj, cum ar fi: durerile de cap, oboseală, nervozitate.
Din fericire, însă, aceste simptome sunt de obicei uşoare şi se rezolvă în câteva zile, ne asigură cercetătorii. (surse - mayoclinic.org, coffeeinformer.com)
Cafeluţa cu celebrităţi
* Acesta este un parfum care îmi place; când prăjesc boabele de cafea în apropierea casei mele, mă reped să deschid uşa pentru a savura aroma. (Jean-Jacques Rousseau)
* Dacă asta-i cafea, te rog adu-mi nişte ceai, dar dacă ăsta-i ceai, te rog adu-mi nişte cafea. (Abraham Lincoln)
* Mi-am măsurat viaţa cu linguri de cafea. (T. S. Eliot)
* Cafeaua miroase a Rai proaspăt măcinat... (Jesse Lane Adams)
* Cafeaua ne face severi, gravi şi filosofi. (Jonathan Swift)
* Sunt produsul cafelei şi al ţigării. Am încetat să fumez şi să mai beau cafea. Mă simt dezmoştenit, deposedat de tot avutul meu: otrava, otrava care mă făcea să lucrez… Cum să scriu, cum să lucrez? Fără tutun şi cafea, n-aş fi scris nimic poate (oricum, nu în franceză). Or, sunt doi ani de când nu mai fumez şi şase luni de când n-am mai pus gura pe cafea. Frunze de coacăze, de rozmarin, de cimbru - pe urmă întregul arsenal al homeopatiei -, cum să-ţi mai funcţioneze creierul cu aceste produse soporifice? Ce scump mă costă sănătatea! (Emil Cioran)
* Prea mult luni, prea puţină cafea… (autor necunoscut)
* Dacă aş fi fost femeie, foloseam cafeaua drept parfum. (John Van Druten)
* Un căscat e un strigăt silenţios după cafea. (autor necunoscut)
* Cafeaua din Anglia are mereu gust de experiment chimic. (Agatha Christie)
* În spatele oricărei femei de succes se află o cantitate considerabilă de cafea. (Stephanie Piro)
