Sufletul blând și smerit este sufletul mulțumitor pentru toate

„Un vânător iubea să cutreiere pădurile și țarinile după vânat. Odată, urmărind îndelung prada, a urcat pe un munte înalt și, ostenit, s-a așezat pe o piatră mare, să se odihnească. Văzând un stol de păsări ce zburau de pe o culme pe alta, a început să se gândească: „De ce Dumnezeu nu a dat aripi omului, să poată zbura?". În aceeași clipă trecea pe acolo un smerit sihastru, și cunoscând gândul vânătorului, i-a spus:

- Iată, tu gândești că Dumnezeu nu ți-a dat aripi; dar dacă ar fi să ți se dea aripi, oricum nu vei fi mulțumit, și vei zice: „Aripile mele sunt slabe, și nu pot zbura cu ele până la cer ca să văd ce este acolo". Iar dacă ți se vor da aripi atât de puternice cât să te poți înălța până la cer, și atunci vei fi nemulțumit, și vei zice: „Nu înțeleg ce se petrece aici". Iar dacă ți se va da înțelegere, iarăși vei fi nemulțumit și vei zice: „De ce nu sunt eu un înger?" Și dacă te vei face înger, iarăși vei fi nemulțumit și vei zice: „De ce nu sunt eu heruvim?". Și dacă te vei face heruvim, vei zice: „De ce nu mi-a dat Dumnezeu să ocârmuiesc cerul?" Iar dacă ți se va da să ocârmuiești cerul, și atunci vei fi nemulțumit și, la fel ca un oarecare altul, cu îndrăzneală, vei căuta și mai mult. Deci, totdeauna, smerește-te, și mulțumește-te cu ce ți s-a dăruit, și atunci vei trăi cu Dumnezeu. Dacă vei cerceta Cartea Sfântă, vei observa că și Fiul lui Dumnezeu mulțumește Tatălui: „Iisus Și-a ridicat ochii în sus și a zis: «Părinte, Îți mulțumesc că M-ai ascultat.» (Ioan 11, 41). Și Sfântul Apostol Pavel mulțumește lui Dumnezeu: «Mulțumesc, întâi Dumnezeului meu, prin Iisus Hristos, pentru voi toți, fiindcă credința voastră se vestește în toată lumea.» (Romani 1, 8)

Vânătorul a înțeles că sihastrul grăise adevărul și a mulțumit lui Dumnezeu că-i trimisese monahul care să-l înțelepțească și să-i descopere calea smereniei."

 

Din volumul „Un suspin, o rugăciune", apărut la EDITURA „VATRA VECHE", 2016

Sursa: (Cuviosul Siluan Athonitul" - Arhimandritul Sofronie, editura Reîntregirea, Alba Iulia - 2009)

 

Lasă un comentariu