Din data de 12 septembrie, preţul motorinei la staţiile PECO din România a crescut la 1,1 euro/litru, în timp ce în zona euro aceasta costă în medie 1,12 euro. La noi motorina este mai scumpă decât în Spania, Luxemburg, Austria, Polonia sau Cehia. În prezent, în România benzina este mai ieftină decât în Bulgaria, Ungaria, Polonia, Cehia şi în ţările baltice. Benzina românească costă 1,098 euro/litru, în timp ce media europeană este de 1,30 euro/litru. De săptămâna trecută preţul barilului s-a majorat destul de mult comparativ cu reducerile repetate de până acum, care au influenţat (la noi nu prea) scăderea preţului carburanţilor la pompă.
Ce se va întâmpla în continuare cu preţul carburanţilor la pompă e greu de anticipat. Influenţa ţiţeiului în preţul carburanţilor se resimte cam după 45-50 de zile, cât de fapt durează fluxul de producţie, operaţiile de extracţie, transport, descărcare, procesare, depozitare şi până ajunge la pompă la cotaţiile produselor petroliere de pe piaţă. Preţul depinde şi de firmele care comercializează carburanţii, de interesul lor pentru obţinerea unui profit cât mai mare, interes care s-a dovedit a fi doar în favoarea lor. Datele din Buletinul Oil al Comisiei Europene în care se publică situaţia preţurilor aplicate în ţările Uniunii, diferenţiate în statele din zona euro comparativ cu cele care au propria monedă. Important de menţionat este faptul că veniturile medii ale românilor sunt de circa 470 de euro în timp ce venitul cetăţenilor din UE 19 (zona euro) este de peste 1700 de euro. Deci, pe nimeni nu interesează această realitate care defavorizează net populaţia din ţările UE din Estul Europei.
Ce plătim pentru carburantul alimentat de la pompă? În România, acest preţ conţine: „55-58% taxe şi accize colectate de stat. Printre acestea, se numără TVA, acciză, supraacciză şi taxa pe stâlp. Celelalte procente reprezintă costul mărfii achiziţionate - ţiţei, componenta curs de schimb leu-dolar, costurile de logistică şi marja companiei de distribuţie. Practic, peste jumătate din preţul unui litru de carburant reprezintă partea cuvenită statului, care încasează taxele sale cu procentul de vânzare, la un curs fix, stabilit în buget, de 4,7 lei/euro. Procentul de taxe în preţul final depăşesc 60% până anul trecut, când TVA era de 24%. Astfel se explică că modificarea preţului la barilul de ţiţei nu antrenează o ajustare în consecinţă a preţului carburanţilor. O scumpire, din ianuarie şi până în prezent, a barilului cu 85% a antrenat doar o ajustare de 11% -15% la benzină şi 20% - 25% la motorină (în funcţie de staţie), pentru că petrolul contează în proporţie de doar 40% - 45% la pompă şi, în plus, preţul final se ponderează şi cu nivelul de curs de schimb leu/dolar", se arată în revista Capital.
Teoretic aşa ar trebui să se întâmple lucrurile. Însă, practic, cum am mai arătat, firmele care comercializează carburanţi la pompă, sunt interesate să practice preţuri prin care să-şi menţină profitul obţinut şi să-l mărească, deci nu le interesează prea mult ce spun consumatorii care comentează două-trei zile, uitând apoi de scumpirea carburanţilor, pentru că românii nu concep să se lipsească de automobil şi atunci când se deplasează pe distanţe mici în oraş şi nu au unde parca. Noroc cu trotuarele.
