La 9 noiembrie, este marcată Ziua „Haosul nu moare niciodată", reamintindu-ne că tulburările, nebunia, agitaţia fac parte din viaţa noastră modernă, de zi cu zi.
Haosul este definit ca o stare de confuzie, de lipsă a ordinii. Nu a fost identificată, până acum, originea acestei zile. (Cel mai probabil, iniţiatorul ei a dus o viaţă atât de haotică încât a uitat să-şi consemneze iniţiativa.) Oricum, afirmă comentatorii, cel mai potrivit mod de a o „sărbători" este să recunoaştem că haosul există, nu moare niciodată, el fiind mai degrabă un mod de viaţă pe care trebuie să-l acceptăm. Haosul nu înseamnă, neapărat, dezordine, ci scoate în evidenţă anumite stări de tranziţie între ordine şi dezordine, care se pot manifesta în moduri dintre cele mai surprinzătoare. Mai mult, există chiar o teorie a haosului, unul dintre principiile acesteia fiind „efectul fluturelui", potrivit căruia un fluture care bate din aripi în New Mexico poate declanşa un uragan în China, dat fiind că modificări minore ale datelor iniţiale ale unui sistem complex pot duce la stări finale foarte diferite ale sistemului. Aceste modele produse de haos, cunoscute sub numele de „fractali", există în natură, dar şi în artăşi chiar în corpul omenesc şi constituie obiectul de studiu al geometriei fractale (din latinescul „fractus", care înseamnă „spart" sau „fracturat").
Potrivit lui Einstein, „în măsura în care legile matematicii se referă la realitate, ele nu sunt sigure, iar în măsura în care sunt sigure, ele nu se referă la realitate". (surse: fractalfoundation.org, holidayinsight.com)
