Cetatea Sighișoarei, obiectiv inclus în Patrimoniul UNESCO, geme de neputințele sau dezinteresul autorităților locale, județene și centrale inclusiv ale ministerul de resort, manifestate de o lungă perioadă de timp, care au dus la degradarea treptată a acesteia și la pericolul pierderii unicității sale. Oricâte încercări palide s-au făcut, de includere a cetății în anumite proiecte sau programe care să se materializeze în finanțări pentru conservarea și restaurarea sitului UNESCO, acestea au fost sortite eșecului. Și când au fost obținute fonduri, cu „țârâita", raportat la ce nevoie ar fi pentru realizarea unor lucrări de anvergură, acestea au fost cheltuite nesăbuit, fără responsabilitate, de către mai marii Sighișoarei de la acele vremuri.
De curând însă, după preluarea frâielor administrației publice locale de către actualul primar, s-ar părea că se manifestă un oarecare interes pentru rezolvarea, cel puțin, a unora dintre problemele Cetății.
Recent, a ajuns la Sighișoara (e drept, pe final de mandat) secretarul de stat din Ministerul Culturii, OANA BOGDAN, sighișoreancă de origine, pentru a prezenta și supune dezbaterii publice un „Memorandum privind administrarea participativă în cadrul proiectului-pilot Managementul integrat al sitului UNESCO Sighișoara, în contextul peisajului teritorial cultural și natural. În document se propune, între altele, și alegerea Sighișoarei ca loc pentru derularea unui proiect-pilot care să aibă drept scop, „crearea unui exemplu de bună practică de gestionare a unui patrimoniu cultural de importanță mondială pentru dezvoltarea durabilă și integrată". Doamna Oana Bogdan a prezentat Sighișoara ca fiind un loc care se confruntă cu mari probleme urbanistice, încă în preambulul memorandumului semnalându-se lipsa planului de gestiune al sitului, lipsa monitorizării lucrărilor de infrastructură, lipsa monitorizării lucrărilor de reabilitare a clădirilor publice din centrul istoric și zona protejată etc. Ca măsuri cu perspective apropiate de realizare au fost menționate înființarea unui „radar al patrimoniului", înființarea unui birou în cadrul Primăriei Sighișoara, compus din specialiști care să ofere consultanță persoanelor fizice și juridice care intenționează să facă lucrări de intervenție la clădiri monumente istorice, angajarea unor consultanți peisagiști care să analizeze rolul și importanța vegetației în Cetate și din proximitatea acesteia etc. S-a abordat și necesitatea unei conlucrări strânse la nivel ministerial (Ministerul Transporturilor, Ministerul Agriculturii, Ministerul Culturii, întrucât toate ar putea avea un rol determinant în protejarea sitului). Reprezentanta ministerului a dat asigurări că indiferent ce schimbări vor avea loc în urma alegerilor, „va iubi Sighișoara". Un lucru bun, însă sperăm să nu se adeverească vorba cuiva dintre cei prezenți: „Din păcate, Sighișoara este iubită de prea multă lume care nu face nimic pentru ea".
Până una, alta, oamenii au venit, ne-au dat din nou speranțe și au plecat… Așa cum spunea cineva, „noi rămânem cu problemele noastre, multe și grele" - șoseaua aglomerată și poluantă, lipsa centurii ocolitoare, lipsa arhitectului-șef, circulația mașinilor în Cetate, lipsa planului de management al sitului UNESCO, intervenții nepermise la fațadele clădirilor din Cetate și la monumentele istorice, un PUG și PUZ perimate, amânarea unor măsuri coerente și bine centrate pe nevoile de reabilitare a întregii cetăți sunt aspecte ce pot aduce prejudicii greu de cuantificat întregului sit istoric.
La final, o recomandare pentru conducerea actuală a Primăriei: în situația desfășurării unor activități de interes public, se impune ca ele să fie mediatizate din timp, pe site-ul instituției, nu doar pe contul de Facebook al Municipiului, spre buna informare a tuturor celor interesați.
