Persia medievală dispune deo impresionantă colecție de legende, mituri, obiceiuri și locuri interesante, misterele unei lumi niciodată exploatate îndeajuns. Considerat cel mai mare imperiu al lumii antice, unul dintre cele mai frumoase și fascinante locuri de pe pământ, a atras atenția repetată a istoricilor și a fascinat sute de cercetători de pe întregul mapamond, minuni infinite ale acestor locuri magice în care sunt atât de multe de văzut și simțit, de experimentat, de povestit și de ținut mereu minte. Ca simplu trecător, turist sau scurte vizite nu poți pătrunde îndeajuns în profunzimea minunilor ceți le poate oferi această minunatățară. Când trăiești acolo ore, zile, luni, ani în mijlocul lor, te duci la serviciu, mănânci la aceeași masă, te invită în familiile lor, te rogi împreună cu ei, mergi cu ei la piață, ștrand, teatru sau cinema, respiri același aer, te stimuleazăși te respectă pentru că ești musafirul lor, lucrezi pentru ei și îi înveți tehnologie, desen tehnic, mentenanță, le dezvălui o altă lume așa cum ei își dezvoltă lumea lor, fără niciun fel de menajament, e cu totul și cu totul altfel.
În ciuda prejudecăților despre vechea Persie, în Iranul de azi, vechile obiceiuri pier greu. Normele de etichetăși comportament proprii Iranului, sunt o formă de politețe și tot ce trebuie să faci este să le accepți moștenirea culturală din moși strămoși, sistem complex de politețe rituală numit „T`aarof" care guvernează comportamentul, cadrul deschis care stabilește cum trebuie să se comporte oamenii unul cu altul. O extremă eleganță, care face posibil ca într-o societate ierarhizată precum cea iraniană, oamenii să se trateze paradoxal, ca egali. Fiecare încearcăsă ghicească gândurile celuilalt într-un dialog ușor și fără sens, iar intelectualii se angajează într-un duel, du-te-vino de rugăminți și refuzuri, până adevărul iese la iveală. Prefăcătoria ca artă e considerată apogeul t`aarofului și un enorm avantaj social. Un foarte bun prieten, coleg Iranian pe nume Seifi, în legătură cu acest subiect, îmi spunea: „Nu-ți arată niciodată intențiile sau personalitatea reală." Săte asiguri că nu te expui la niciun pericol, așa cum mi s-a întâmplat mie, de câteva ori, în diferite ipostaze sau contradicții religioase, de tehnologie și operare în fabrică. Imprudența prin lipsăde cunoaștere, mă putea expune linșajului dacă nu aveam flerul, dexteritatea și inspirația de a întoarce la timp și pe dos lucrurile! Dacă ești invitat la masă, chiar dacă vrei să zici „da", răspunsul politicos este să zici „nu". Gazda insistăși tu trebuie să răspunzi din nou. Abia a treia oară trebuie să termini jocul și să zici „da". Cinezi așezat pe podea, de obicei fără tacâmuri și trebuie să mănânci doar cu mâna dreaptă, trebuie să accepți toate felurile de mâncare și băutură, bunătățile sunt din abundență, dar întotdeauna trebuie să lași puțin în farfurie ca să le arăți că te-ai săturat. Dacă urci într-un taxi oriunde în Iran, ajuns la destinație și vrei să plătești, șoferul te refuză să îți primească banii, dacă intri într-un magazin să cumperi ceva se întâmpla același lucru. Sunteți cumva uluiți?! Practicile T`aarofului sunt normele de fațadă proprii Iranului. Nu ți se oferă de fapt nimic gratuit. T`aaroful este o formăde politețe. Regula este simplă - abține-te să îi faci pe plac celeilaltepersoane - și asta se întâmplă peste tot, la oraș, la țară, inclusiv în deșertul corturilor așezate pe nisipul fierbinte. Dacă ai norocul să fii invitat la masa celor foarte bogați așa cum mi s-a întâmplat mie destul de des datoritășefilor, notorietății și prietenilor pe care îi aveam, întâlnești mirodenii care valorează mai mult decât aurul, caviar (Almos), cea mai scumpă mâncare din lume, provenit din icrele morunului de la 60 la 100 de ani, șofran de mii de dolari provenit din ferme cu mii de flori, bunătăți de care pur și simplu ți-e frică să te atingi. Ciudat! În aceste inegalabile ocazii am întâlnit prieteni, cunoscuți sau necunoscuți, alți invitați purtând bandaje la nas, urmare a unor operații estetice la nas, în special la femei, din dorința de a avea nasul perfect și o frumusețe fizică desăvârșită, indiciu al bogăției și statutului social. Iranul estețara cu cele mai multe operații estetice la nas din lume pe cap de locuitor. Mulți dintre pacienții cu operații la nas își țin bandajele mult timp dupăce s-au refăcut, doar ca să arate căși-au făcut operația - iar unii chiar poartă bandaje false.
(va urma)
