Mecanismul fiziopatologic al astmului constă în următoarele: totul începe cu inflamația, care îngustează căile respiratorii, îngreunează trecerea aerului, astfel încât mușchii din jurul conductelor (bronhiale) să se strângă și să le comprime, iar mucusul provenit din căile respiratorii le astupă.
De fapt, nu se cunosc cu certitudine cauzele acestei boli. Predispoziția genetică se moștenește de la părinți, alteori, astmul se poate declanșa cu ocazia unei viroze. Astmul apare, la unele persoane, încă din copilărie, alteori, și după vârsta de 60 de ani. Obezitatea crește riscul apariției bolii. Copiii de sex masculin suferă mai des de astm decât fetele, iar la maturitate, raportul se inversează. Fumatul activ, fumatul pasiv și fumatul în timpul sarcinii afectează dezvoltarea plămânilor celui mic și-l poate predispune la astm. Sugarii care sunt alăptați la sân sunt mai puțin susceptibili decât cei hrăniți artificial, cu lapte de vacă, lapte de soia sau lapte praf. Dietele moderne, bogate în alimente procesate și sărace în fructe și legume proaspete cresc incidența bolii. Nu există doi oameni la care astmul să se manifeste la fel, de aceea, terapia acestei boli se individualizează.
Tratament: 1) - medicamentele de criză se iau pentru ușurarea stării pacientului și nu tratează boala; 2) - tratamentul de fond: astmul este o boală cronică și trebuie tratat permanent, astfel că acești bolnavi beneficiază de mai multe medicamente, în funcție de gravitatea bolii: bronhodilatatoare cu acțiune lungă, corticosteroizi inhalatori, antihistaminice etc.
Ce investigații se efectuează: spirometria, care ilustrează capacitatea vitală a plămânilor; faptul că la spirometrie ai obținut rezultate normale nu înseamnă că nu ai astm.
Întotdeauna, după administrarea produselor cu cortizon este recomandabilă clătirea gurii cu apă sau cu soluție de bicarbonat de sodiu, pentru a evita apariția unei candidoze bucale. Tratamentul trebuie ajustat în mod periodic. Este recomandabil să-ți notezi numărul de telefon al medicului curant și al cabinetului de la camera de gardă de pneumoftiziologie, precum și al câtorva rude sau cunoștințe apropiate, care te-ar putea ajuta la nevoie.
O parte dintre copiii cu astm scapă de boală, pe măsură ce cresc. Crizele de astm sunt imprevizibile.
Nu se întâmplă prea des ca o persoană să moară din cauza astmului.
Reacțiile adverse locale la terapia cortizonică: răgușeala, candidoza orală (afte în cavitatea bucală) și tusea reflexă.
Reacții adverse sistemice: scăderea creșterii în înălțime la copii, osteoporoză (scăderea densității osoase), probleme de vedere (cataractă și glaucom), suprimarea funcționării glandelor suprarenale (care, în mod fiziologic, secretă cortizol).
Trebuie să ai grijă să-ți păstrezi greutatea în limite normale deoarece simptomele astmului sunt mai grave și mai greu de suportat la persoanele certate cu cântarul. Fumatul este cea mai proastă idee. Să nu permiți nimănui să fumeze la tine în casă! Trebuie evitate modalitățile prin care se curăță praful din casă, trebuie evitat mucegaiul, de asemenea, a nu se folosi odorizante de cameră și detergenți cu miros puternic, a nu se aduce în casă flori, mai ales în dormitor, deoarece polenul este un factor în declanșarea crizelor de astm; animalele de companie trebuie evitate, activitatea fizică moderată te ajută să ții astmul sub control. Nu este recomandat schiatul, pe când înotul este ideal. La gravide, când survine actul nașterii, trebuie informați obstetricianul, anestezistul și neonatologul că viitoarea mamă suferă de astm.
Crizele de astm grave, posibil amenințătoare de viață, la femeile gravide, sunt: creșterea tensiunii arteriale; preeclampsie - o afecțiune care se caracterizează prin hipertensiune arterială și poate afecta placenta, rinichii, ficatul și creierul.
Nu este o rușine să ai astm și nici să folosești inhalatorul într-un loc public. Faptul că nu poți să respiri stârnește uneori compătimire din partea celor din jur. De aceea, este firesc să vrei să te pui la adăpost de asemenea situații.
Astmul nu este o boală contagioasă.
