Fundaţia britanică Joseph Rowntree, citată de descopera.ro, susţine, în urma unei cercetări bazate pe 200 de studii anterioare, că motivaţiile şi comportamentul celor care trăiesc în sărăcie sunt afectate de situaţia materială, iar experimentarea sărăciei afectează stilul de luare a deciziilor pe timpul întregii vieţi, făcându-i mai agresivi.
Potrivit experţilor de la Fundaţia Joseph Rowntree, oamenii care trăiesc în sărăcie iau decizii concentrându-se să facă faţă situaţiilor stresante din prezent, de cele mai multe ori cu costul ţelurilor viitoare.
Procesul de gândire - Expunerea la sărăcie sau statutul socio-economic scăzut în timpul copilăriei sau adolescenţei este asociat cu performanţe mai slabe cu privire la procesele gândirii de bază. Aşadar, cu cât este mai scăzut statutul socio-economic al unei persoane, cu atât mai puţin va performa aceasta în ceea ce priveşte procesul de gândire, care este important pentru concentrarea asupra unor obiective şi rezistenţa la alternative care distrag atenţia.
Statutul socio-economic inferior este asociat şi cu performanţe mai proaste la testele privind procese complexe de gândire, cum ar fi raţionamentul şi învăţarea. Acest lucru se reflectă în decalaje de performanţă, în funcţie de venit, la testele de inteligenţă şi realizări academice.
Modele comportamentale - A creşte într-o familie cu un statut socio-economic scăzut scade aşteptărilor academice parentale. Copiii care trăiesc în sărăcie au aspiraţii academice şi motivaţie de a învăţa în şcoală mai mici, aceasta şi din cauza calităţii mai slabe a mediului şcolar în cartiere cu venituri mici.
Oamenii care cresc în sărăcie sunt mai susceptibili de a alege cariere care îndeplinesc obiectivele de a avea un loc de muncă şi de securitate financiară, mai degrabă decât plăcerea muncii.
Persoanele cu un statut socio-economic scăzut ar putea fi mai susceptibile să aleagă recompense mai mici acum, mai degrabă decât recompense mai mari mai târziu. Acest lucru conduce la decizii care sunt dăunătoare pe termen lung. Anxietatea care apare atunci când oamenii se compară cu alţii şi stigmatul asociat cu clasa socială de jos sporesc această preferinţă.
A creşte în sărăcie îi face pe oameni mai puţin dispuşi să îşi asume riscuri, acest fapt schimbându-se atunci când o necesitate este urgentă şi singura modalitate de a o îndeplini este de a-şi asuma un risc.
Navigând printre provocările vieţii - Persoanele cu statut socio-economic scăzut au un sentiment semnificativ mai mic de valoare proprie, ceea ce le domoleşte motivaţia de a-şi îmbunătăţi starea. Această constatare este determinată de faptul că aceia cu venituri şi educaţie slabe se percep ca fiind pe o treaptă de jos în ierarhia socială din jur. Astfel, persoanele cu statut socio-economic scăzut se văd ca fiind mai puţin capabile să capete noi abilităţi şi să reuşească la îndeplinirea unor sarcini. Ele nu cred că acţiunile lor vor face o diferenţă în modul în care va evolua viaţa lor. Acest lucru are consecinţe importante asupra comportamentelor privind performanţa academică şi sănătate, deoarece cu cât ei simt mai puţin că acţiunile lor contează, cu atât mai puţin vor face alegeri prin care să îşi atingă obiectivele viitoare.
Persoanele cu statut socio-economic scăzut au stiluri de adaptare mai puţin eficiente ca răspuns la situaţii de stres, iar acest lucru are consecinţe negative pentru sănătatea fizică şi calitatea vieţii.
Aprecierea mediului social - Copiii care provin din medii socio-economice inferioare au un sentiment mai slab de apartenenţă în şcoală şi o mai mare expunere la incidente negative, cum ar fi hărţuirea sexuală. Acest lucru ar putea explica asocierea puternică dintre copiii care trăiesc în sărăcie şi comportamentul lor mai puţin cooperant şi mai agresiv la şcoală.
Mamele care trăiesc în condiţii economice precare au adesea stiluri parentale mai aspre, un model care se reflectă prin niveluri mai mari de agresivitate a copilului, care se menţin şi mai târziu în viaţă. Stilul parental strict este legat de stresul vieţii în sărăcie, care împiedică mamele să manifeste căldura şi afecţiunea pe care le-ar dori asupra copiilor lor.
Creşterea în sărăcie este, de asemenea, legată de ostilitate faţă de străini şi de probabilitatea mai mică a cuiva de a-şi face prieteni în medii noi.
