În peisajul publicisticii şi cercetării ştiinţifice mureşene, Florin Bengean ocupă un loc distinct.
El umple un gol într-o zonă abordată parţial şi circumstanţial de câţiva cercetători mureşeni, în teritoriile istoriei religioase şi nu numai.
O face cu pasiune şi fără obligaţii profesionale, ceea ce dă o notă în plus devoţiunii sale.
Fie că abordează subiecte locale ori în extensie transilvană sau naţională, orizontul de timp este foarte larg, de la „religia dacilor şi creştinismul românesc", la evenimente de strictă actualitate, fie din realitatea imediată, fie evocatoare - aniversare sau comemorative.
O constantă însă a cercetărilor de istorie ale lui Florin Bengean rămâne cărturarul Vasile Netea, personalitate de excepţie a locurilor natale ale acestuia, dar şi ale autorului acestei cărţi, într-o aprofundare a unei teme abordate cândva şi monografic.
Punerea constantă în valoare a lui Vasile Netea, recuperarea acestuia pentru contemporaneitate este, desigur, şi o datorie de conştiinţă a autorului, onorată la superlativ.
Este analizată contribuţia lui Vasile Netea la biografiile unor personalităţi de excepţie - episcopul Nicolae Ivan, sfântul mitropolit Andrei Şaguna, Octavian C. Tăslăuanu, Lucian Blaga, dar şi aniversarea a trei secole de la tipărirea Psaltirii în versuri a lui Dosoftei, aşa cum sunt reflectate ele în publicistica şi memorialistica dedeanului Vasile Netea.
Sunt evaluate şi contribuţia lui Vasile Netea în domeniul folcloristicii mureşene, precum şi interesul acestuia pentru un reper al credinţei ortodoxe, Mănăstirea Sf. Ilie de la Topliţa, a cărei biserică a fost ctitorită de primul Patriarh al României, Elie Miron Cristea, născut pe meleaguri topliţene.
Vasile Netea îşi are, de altfel, în Florin Bengean, un demn urmaş şi continuator, animat de aceleaşi înflăcărate sentimente ale unui activism cultural şi naţional pilduitor.
În acest „melting pot" al cercetării lui Florin Bengean se găsesc în subiect de mare diversitate.
Sunt analizate preocupările filantropice ale ortodoxiei transilvănene, aspecte organizatorice referitoare acesteia din Transilvania, în orizontul a două veacuri - XIX şi XX.
Autorul cărţii mai stăruie şi asupra unor momente de referinţă ale istoriei naţionale: Revoluţia de la 1848, Războiul de Independeţă -, din perspectiva celor care l-au sprijinit, personalităţi laice şi clericale, între care şi Episcopul Atanasie Stoenescu -, Primul Război Mondial, acesta din perspectiva asistenţei sociale a Bisericii Române din Transilvania.
Oameni şi locuri sunt avute în vedere în cercetările lui Florin Bengean - Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, Sfântul Antim Ivireanul, Patriarhul Elie Miron Cristea, Mitropolitul Veniamin Costachi, protopopului astrist Galaction Şagău, cărturarul Petru Maior, preotul profesor Zaharia Boiu, Ioan Alexandru, catedrala mitropolitană din Sibiu, Catedrala Ortodoxă „Sfânta Treime" din Sighişoara, ori Deda, ca important centru cultural-spiritual-istoric al Văii Mureşului Superior.
Trebuie remarcată ţinuta ştiinţifică, academică, a articolelor lui Florin Bengean din această carte, dată de aparatul critic, bibliografia, ori sumarele în limba engleză. De altfel, unele texte au şi fost conferinţe publice, susţinute cu diverse ocazii.
