Marşul pentru viaţă, a VI-a ediţie la Târgu-Mures şi a III-a ediţie la Sighişoara

„Ajută mama şi copilul! Ei depind de tine" este tema Marşului pentru Viaţă care va avea loc în acest an pe 25 martie 2017 şi care are cea mai mare amploare de până acum. Marşul pentru Viaţă este cea mai mare mişcare pro-viaţă din lume la care sunt invitaţi să ia parte toţi cei care preţuiesc viaţa, care dau valoare demnităţii umane şi care se simt responsabili să apere fiinţa umană indiferent de statutul acesteia.

Organizatori din 285 de oraşe din România şi Republica Moldova s-au alăturat mişcării din acest an ce are drept scop apărarea vieţii încă din momentul concepţiei.

Luna martie este Luna pentru Viaţă în care se organizează, la nivel naţional, o serie de evenimente care oferă posibilitatea dezbaterii necesităţii, posibilităţii şi eficienţei sprijinirii femeilor aflate în criză de sarcină. De asemenea, 6 oraşe desfăşoară Campania „40 de zile pentru viaţă". Între 1 martie şi 9 aprilie în Baia Mare, Cluj-Napoca, Săud (Bihor), Timişoara, Iaşi şi Bucureşti creştinii de toate confesiunile s-au unit în post, rugăciune şi veghe paşnică pentru încetarea avorturilor.

La nivel naţional, aceste manifestări nu au un organizator unic, ci în fiecare oraş sau localitate există organizatori locali independenţi, care reprezintă diferite organizaţii şi instituţii pro-viaţă locale.

Dinamica organizării Marşului pentru viaţă în ultimii trei ani a fost următoarea:

2014: 40 de oraşe din România;

2015: 77 de oraşe (75 din România, 2 din Republica Moldova);

2016: 130 de oraşe (110 din România, 20 din Republica Moldova).

Începând cu 1 martie a.c., pe siteul www.marsulpentruviata.ro  sunt accesibile informaţiile de la organizatorii locali.

Programul manifestării din data de 25 martie de la Tg.-Mureş:

ora 10,00 Sf. Liturghie pentru copilaşii nenăscuţi celebrată la Biserica greco-catolică „Bunavestire" de pe strada Bernády György nr. 8.

ora 12,00 alocuţiuni rostite de organizatori şi invitaţi în Piaţa Teatrului, urmat de un marş al tăcerii prin centrul oraşului.

În Sighişoara, Marşul pentru Viaţă va avea loc vineri, în data de 24 martie. Programul manifestării va începe la ora 11.00 cu marşul tăcerii prin centrul oraşului urmat de alocuţiunile rostite de organizatori şi invitaţi în faţa Catedralei Ortodoxe. Anul acesta vor participa la manifestare elevii din gimnaziile şi liceele din Sighişoara în cadrul unui parteneriat care a fost realizat între biserică şi şcoală.

Marşul pentru Viaţă Târgu-Mureş are şi o pagină de Facebook de anul acesta, prin urmare, aici se pot găsi mai multe informaţii, fotografii şi video de la eveniment.

Mulţumim partenerilor care susţin şi în acest an evenimentul: Primăria Municipiului Târgu-Mureş, Radio România Târgu-Mureş, Zi-de-Zi, Cuvântul Liber, Ştii TV, TTM şi targumureşeanul.ro

Contact Tg.-Mureş: Pr. Dan Fodor, protopop greco-catolic 0766 657538

Dr. Caterina Miladi Grif, medic primar obstetrică ginecologie 0770 225531

Contact Sighişoara: Pr. Ovidiu Dan, protopop ortodox 0745 302588

Vă aşteptăm!

Iată câteva aspecte care motivează tema aleasă pentru acest an.

România ocupă locul a doilea în lume în statistica numărului de avorturi raportat la populaţia actuală (Rusia este pe locul întâi): 22.832.650 de avorturi legale, chirurgicale, doar în spitalele de stat, în perioada 1958-iunie 2016, faţă de o populaţie de 19.760.000 de persoane la 1 ianuarie 2016.

În condiţiile în care civilizaţia tradiţională şi spiritualitatea românească nu au valorizat  avortul, numărul uriaş de avorturi este cauzat de ignorarea problematicii crizei de sarcină şi de existenţa unei mentalităţi publice pro-avort, ambele cu rădăcini în perioada şi în ideologia comunistă.

Mentalitatea pro-avort

Legalizarea avortului la cerere de către regimul comunist prin Decretul 463 din 1957 nu a avut impact doar asupra persoanelor care doreau să facă avort, ci a transformat mentalitatea publică şi societatea în ansamblu. Aşa se explică curba ascendentă a numărului de avorturi în primii ani de după legalizarea avortului la cerere în România:

1958: 112.100

1959: 578.000

1960: 769.776

1961: 859.533

1962: 961.679

1963: 1.034.987

1964: 1.097.932

Prin asocierea „este legal, deci este corect" şi prin prezentarea avortului ca o emancipare oferită de comunism femeii în comparaţie cu regimul anterior, avortul a fost valorizat pozitiv. Astfel s-a ajuns la o mentalitate publică pro-avort, potrivit căreia avortul este opţiunea unică, sigură şi eficientă în criza de sarcină.

După căderea comunismului, avortul va fi prezentat ca o emancipare faţă de societatea comunistă, care îl restricţionase în 1967 din cauza scăderii populaţiei.

Instaurarea mentalităţii pro-avort în societate a eliminat aproape complet înţelegerea corectă a crizei de sarcină, existenţa alternativelor la avort şi firescul de a sprijini o femeie în criză de sarcină. Din punct de vedere practic, membrii societăţii au dezvoltat indiferenţă faţă de femeile în criză de sarcină, iar legislaţia nu s-a dezvoltat în direcţia stimulării alternativelor la avort.

Mentalitatea pro-avort în spaţiul public a dus la: lipsa de informare despre deplina umanitate a copilului în fiecare etapă a vieţii intrauterine; lipsa de informare despre realitatea dureroasă şi complexă a crizei de sarcină; lipsa de sprijinire într-o măsură suficientă a femeii aflate în criza de sarcină; minimalizarea vocilor publice pro-viaţă şi incriminarea acestora ca fiind antifemeie.

În aceste condiţii, în lipsa informaţiei şi a sprijinului, femeile sunt practic împinse să facă avort, iar protejarea vieţii copiilor nenăscuţi este privită ca o dovadă de lipsă de civilizaţie.

În realitate, avortul este o dovadă de lipsă de civilizaţie, o lipsă de compasiune şi de respect, o lipsă de dragoste pentru femeie şi pentru copil!

Avortul a afectat România mai mult decât orice război

În anul 2018, România va sărbători 100 de ani de la Unirea din 1918. Pentru România, implicarea în Primul Război Mondial, prin care s-a reuşit Unirea, a însemnat circa 1.125.000 de români care au murit pentru a fi posibil actul de la 1 Decembrie 1918.

Însă nu în acest război şi-au pierdut viaţa cei mai mulţi români. Cei mai mulţi români şi-au pierdut viaţa prin avort: 22.832.650 de avorturi chirurgicale doar în spitalele de stat din ţară: 7.500.158 avorturi în perioada de liberalizare 1958-1966 (9 ani); 7.409.042 avorturi în perioada de restricţionare 1967-1989 (23 de ani); 7.889.700 avorturi în perioada de liberalizare 1990-iunie 2016 (26 de ani şi jumătate).

Media în primele 6 luni din 2016 a fost de 185,4 avorturi chirurgicale efectuate pe zi în spitalele de stat.

Dar, la aceste date, trebuie adăugate următoarele categorii de avorturi care nu sunt raportate în statisticile din România: avorturile care se efectuează în clinicile particulare; avorturile medicamentoase, prescrise în spitalele de stat şi în clinicile particulare; avorturile făcute în străinătate de persoanele tinere şi mature aflate la muncă în străinătate, care reprezintă o parte însemnată din populaţia României aflată în perioada de fertilitate.

Nu este cunoscut nici numărul avorturilor ilegale din perioada regimului comunist, dar şi după 1990.

Dacă sar avea în vedere şi aceste avorturi, care nu sunt înregistrate în statistici, probabil că s-ar ajunge la un număr total al avorturilor dublu faţă de cel din statistici.

În Republica Moldova, a cărei populaţie la 1 ianuarie 2016 era de 3.553.056  locuitori, statisticile arată că în perioada 1960-1 ianuarie 2016 au fost înregistrate 2.112.158 avorturi chirurgicale în spitalele de stat. Aceste date fac ca Republica Moldova să se afle pe locul 10 în lume în privinţa raportului număr de avorturi/populaţia actuală a ţării. Şi pentru Basarabia, în statistica reală ar trebui adăugate avorturile medicamentoase şi avorturile făcute de către persoanele tinere şi mature aflate la muncă în străinătate.

P.S.:

[1] Şi nici celelalte conflicte armate din perioada modernă: în Războiul de Independenţă au murit circa 4.300 de români, în Al Doilea Război Mondial au murit circa 833.000 de români.

 

Lasă un comentariu