Interlocutor: ing. Dumitru Rus, preşedintele Ligii Asociaţiilor de Proprietari Mureş
- Zilele trecute a fost inaugurat Centrul Educaţional privind Adaptarea la Schimbările Climatice. Cum vedeţi această iniţiativă?
- Pentru noi, orice proiect care vizează calitatea vieţii este important. Or, clima este un factor important în ce numim generic calitatea vieţii. Se ştie că gazele de ardere (nr. gazele cu efect de seră) au o influenţă majoră asupra nivelului de poluare, respectiv a încălzirii globale şi, implicit, asupra schimbărilor climatice. De aceea, apreciem cutezanţa domnului director, dr. Csegzi Sandor, de a propune un astfel de proiect şi îi urăm succes în acest demers!
- Sectorul construcţiilor este la nivel mondial un consumator mare de energie şi un generator major de gaze cu efecte de seră, factor determinant asupra schimbărilor climatice, respectiv încălzirii globale. Care e situaţia în ţară şi în Târgu-Mureş, în mod special?
- În Uniunea Europeană, aproximativ 40 % din energie este consumată în acest sector, în ceea ce numim funcţionarea clădirilor rezidenţiale etc. Din acest motiv, îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirilor este un obiectiv important la nivelul politicilor comunităţii europene. O proporţie importantă din energia consumată în clădirile rezidenţiale este pentru încălzire. Acest lucru este mai evident în unele ţări, inclusiv România, datorită unui fond de locuinţe construite fără protecţie termică în perioada comunistă, mai ales a blocurilor de locuinţe. Fondul de locuinţe este de aproape 84.000 blocuri de locuinţe, cu aproape 3 milioane apartamente, aproximativ 45.000 în Târgu-Mureş. Clădirile rezidenţiale reprezintă circa 95 % din totalul clădirilor, majoritatea fiind construite înainte de anul 1970. Aceste clădiri au performanţe energetice scăzute, cu cerinţe anuale medii pentru încălzire cuprinse între 137 - 220 Kwh/mp, respectiv chiar mai mari în Târgu-Mureş (spre exemplu 252 Kwh/mp·an, la blocul din str. Braşovului nr. 12, 274 Kwh/mp·an - Aleea Cornişa nr. 28, 286 Kwh/mp·an - str. Ciucaş nr. 1 sau 298 Kwh/mp·an - str. Ciucaş nr. 2-6 etc. La acestea se adaugă consumurile energetice de 50 - 80 Kwh/mp·an pentru preparare apă caldă menajeră. Astfel, consumul de energie termică pentru încălzire şi apă caldă menajeră reprezintă aproximativ 80 % din consumul de energie în clădiri! În medie, potenţialul de economisire a energiei în clădirile rezidenţiale este estimat la aproximativ 38 %. Amintim că, în România, consumul specific de căldură este dublu faţă de cele din Europa de Vest şi, prin urmare, există o rată ridicată de emisii poluante. Statistic, o locuinţă standard de 125 mp cu eficienţă energetică scăzută consumă 31.000 Kwh/an şi emană în atmosferă 8.700 kg CO²/an, în timp ce o locuinţă reabilitată termic necesită maximum 12.500 Kwh/an şi emană doar 3.500 kg CO²/an !
- Există aplicabilitate a iniţiativelor mondiale în Târgu-Mureş?
- Faţă de acest tablou alarmant în Europa, dar şi la nivel global, oameni de ştiinţă responsabili, cercetători, dar şi decidenţi politici, au dat semnale privind creşterea alarmantă a cantităţii „gazelor cu efect de seră" emise în atmosferă şi influenţa acestora asupra schimbărilor climatice. În urma acestora s-au semnat mai multe protocoale succesive la nivel global sau regional cu angajamente pentru reducerea cantităţii emisiilor poluante (Kyoto 1997-160 ţări, în afară de Rusia, SUA şi cred China; Copenhaga 2009 - 38 ţări industrializate, şi Paris, în decembrie 2015 - 150 ţări), respectiv limitarea încălzirii la max. + 2° C (sau chiar numai + 1,5° C).
Parlamentul European şi Consiliul Europei au adoptat, prin Directiva nr. 32/2006, Planul de acţiune privind eficienţa energetică, cu obiectiv principal: reducerea consumului global de energie primară cu 20 % până în anul 2020. În scopul implementării acestei exigenţe europene România a adoptat, succesiv, trei programe de finanţare a proiectelor de eficientizare a blocurilor de locuinţe, stabilind ca ţintă consumul mediu anual cu încălzirea la max. 100 Kwh/mp.an. Prin aceste programe, în Târgu-Mureş au fost reabilitate termic 122 de blocuri, cu 4351 apartamente, asociaţiile de proprietari beneficiind de un sprijin financiar consistent din partea autorităţii administraţiei publice locale.
- Se poate constata o legătură între calitatea aerului şi funcţionarea centralelor termice de apartament?
- Constatăm deteriorarea îngrijorătoare a calităţii aerului în cartierele de blocuri de locuinţe, mai ales în zilele geroase, din cauza gazelor de ardere eşapate de centralele termice de apartament. Deşi nu avem date oficiale de la instituţiile autorizate, degradarea calităţii aerului este evidentă şi se poate constata, chiar şi organoleptic. Chiar la inaugurarea Centrului Educaţional, domnul director al Agenţiei de Mediu Mureş a confirmat public că s-a constatat, în această iarnă, o creştere semnificativă a nivelului de poluare a aerului produsă de centralele termice de apartament. Evident că, pe lângă multele probleme asociate sistemului centralizat, falimentarea acestuia se datorează, în parte, şi modului în care proprietarii de apartamente şi asociaţiile de proprietari s-au raportat la acesta. Chiar dacă prin falimentarea sistemului de încălzire centralizată s-a diminuat volumul de activitate al asociaţiilor de proprietari, creşterea poluării aerului şi riscurile de exploatare a sistemelor individuale de încălzire afectează semnificativ nivelul de viaţă în cartierele de blocuri. Debranşarea s-a făcut într-o debandadă totală, pe fondul unor reglementări firave, „sacrificate şi acestea pe altarul economiei de piaţă". Amintim aici că Ordinul MS nr. 862/27.11.2001 a rezistat doar patru luni, fiind abrogat pentru a nu deranja, în vreun fel, interesele importatorilor de CTA. Semnalul de alarmă tras de municipiul Târgu-Mureş, în urmă cu 10 ani (nr. C1/388/01.10.2007), sub semnătura domnului primar dr. Dorin Florea, nu a reuşit să convingă unele cercuri de interese că aspectele privind calitatea vieţii şi riscurile la sănătatea publică ar trebui să fie prioritare. Grav este că trecerea la sistemele de încălzire individuală a fost făcută de către concetăţenii noştri într-un dispreţ total faţă de orice regulă, cu afectarea condiţiilor de viaţă ale vecinilor din bloc. Astfel, este de neînţeles că în multe blocuri care sunt prevăzute din construcţie cu horn pentru evacuarea gazelor de ardere şi unde chiar şi „o brumă de responsabilitate" s-ar fi concretizat prin montarea de centrale termice cu tiraj natural racordate la horn, s-au montat, totuşi, centrale cu tiraj forţat. Respectiv, pentru cei mai mulţi dintre concetăţenii noştri este mai importantă economisirea a câţiva „griţari" chiar cu riscul de a afecta semnificativ calitatea aerului în zona blocurilor de locuinţe. Dorim, să semnalăm, din nou, public, deteriorarea condiţiilor de viaţă pentru locuitorii din cartierele de blocuri, mai ales în sezonul rece din cauza poluării aerului şi solicităm instituţiilor din zona protecţiei mediului şi de sănătate publică să efectueze analize periodice privind calitatea aerului în cartierele de blocuri şi să informeze populaţia în acest sens.
- Ce soluţii sunt?
- Date oficiale, care ar confirma aspectul semnalat, coroborate cu riscurile asociate în funcţionarea sistemelor individuale de încălzire, precum şi cu preconizata majorare semnificativă a preţului gazelor naturale, ar putea fi valorificate în fundamentarea şi generarea unor iniţiative în zona de reglementare şi, de ce nu, de viitoare proiecte alternative, de încălzire a condominiilor, similare celor implementate în ţările mai civilizate, care să conducă la reducerea nivelului de poluare a aerului, respectiv la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru locatarii din blocuri. Din perspectiva atribuţiilor legale şi statutare de reprezentare a intereselor asociaţiilor de proprietari, salutăm şi susţinem proiectele care vizează calitatea vieţii. Astfel, proiectele de cercetare, monitorizare şi prelucrare a datelor privind schimbările climatice la nivelul microclimei din Târgu-Mureş şi studiul efectelor schimbărilor climatice asupra sănătăţii populaţiei sunt importante în definirea şi implementarea politicilor şi programelor care vizează funcţionarea asociaţiilor de proprietari şi de administrare a condominiilor. Invităm, pe această cale, preşedinţii de asociaţii de proprietari şi comitetele executive să îşi propună obiective şi acţiuni de susţinere a demersurilor care vizează cercetarea şi monitorizarea schimbărilor climatice la nivelul microclimei în cartierele de blocuri şi a influenţei asupra sănătăţii populaţiei.
