În seria manifestărilor culturale organizate de Biblioteca Orăşenească „Liviu Rusu" din Sărmaşu se înscrie şi sărbătorirea Zilei Internaţionale a Cărţii, a Bibliotecarului şi a drepturilor de autor, desfăşurată duminică, 23 aprilie, a.c.
- Dna Dinuca Burian, care a fost scopul şi importanţa acestui eveniment cultural?
- Ziua de 23 aprilie a fost declarată ,,Ziua Bibliotecarului din România", astfel că în ţara noastră, începând cu 2005, în ziua de 23 aprilie se sărbătoreşte şi Ziua Bibliotecarului concomitent cu Ziua Internaţională a cărţii şi a drepturilor de autor.
Este ziua în care sunt promovate atât cititul cărţilor, dar şi scrierea şi publicarea lor. Manifestarea organizată de Biblioteca Orăşenească „Liviu Rusu" din Sărmaşu are ca scop promovarea cititului, a dragostei de carte, scoaterea la lumină a unor cărţi mai puţin cunoscute şi remarcarea tinerelor talente.
- Cine au fost invitaţii evenimentului?
- Invitaţii evenimentului au fost renumiţi oameni de cultură: prof. dr. cercetător Vasile Lechinţan, preot protopop onorific Ilie Bucur, poeta Gabriella Costescu, conf. univ. dr. Ileana Roman şi prof. Ciprian Fărcaş.
- Vorbiţi-ne despre derularea manifestării.
- Manifestarea ocazionată de această sărbătoare am gândit-o în trei etape. Prima parte s-a desfăşurat în cadrul Bibliotecii, unde invitaţii au rostit pe rând alocuţiuni, a doua parte a programului am desfăşurat-o în aer liber, ţinând cont de perioada specifică de înflorire a bujorilor de stepă din localitatea Zau de Câmpie. Al treilea popas l-am făcut la Mănăstirea Răzoare.
Revenind la prima parte, prof. Ciprian Fărcaş a prezentat în debutul manifestării, un material Power Point despre Istoria cărţii, punctându-se principalele momente în istorie privind evoluţia suportului scris, tipurile de scrieri, tiparul, apoi tipurile de cărţi şi curiozităţi legate de carte.
În continuare, preotul Ilie Bucur a vorbit despre bibliotecă ca ,,o casă a cărţilor marilor scriitori mureşeni", amintindu-i aici pe Liviu Rusu, Lazăr Lădariu, Nicolae Băciuţ, Dimitrie Poptămaş, Ion Mircea, col. Vasile T. Suciu şi alţii.
Programul a continuat cu două poezii de George Coşbuc, recitate de Maria Vărzar, „Scumpă Ţară Românească" şi Bianca Roşca, „Regina Ostrogoţilor", fiind acompaniate la orgă de Vlad Bobiş.
Conf. univ. dr. Ileana Roman, prieten şi colaborator al bibliotecii, în cuvântul său, a prezentat trei autori, a vorbit despre bibliotecă, despre rolul ei în formarea oamenilor, dar a amintit şi neajunsurile cu care se confruntă bibliotecile. Despre bibliotecar a spus că acesta trebuie să fie foarte bine informat despre cărţile pe care le deţine biblioteca şi să ştie cum să îi îndrume pe cititori spre anumite cărţi.
Primul autor despre care a vorbit a fost Traian Gherman - profesor, inspector şcolar, cercetător şi folclorist - care a editat revista Comoara şi a scris cartea Vechi obiceiuri agrare la români: claca de la secerat şi cununa de grâu. Cel de-al doilea autor a fost Ileana Bozac - profesor de istorie, remarcabil cercetător şi specialist în paleografie - care a făcut schiţele la lucrarea amintită mai sus. Iar al treilea autor prezentat a fost istoricul şi profesorul universitar Teodor Pavel, care a primit premiul „Dimitrie Onciul" pentru cartea România şi Marea Unire, iar, în cinstea sa, s-a scris cartea Specific românesc şi confluenţe central-europene. Profesorul Teodor Pavel la împlinirea vârstei de 70 de ani. Totodată, Ileana Bozac şi Teodor Pavel au scris împreună cartea Călătoria împăratului Iosif al II-lea în Transilvania la 1773.
Dna Gabriella Costescu a continuat discuţia despre bibliotecar pe care l-a asemănat cu un dascăl care are următoarele calităţi: bună cunoaştere, perseverenţă, răbdare, dar şi ceva în plus, valabil pentru timpurile prezente, anume să fie la curent cu noile tehnologii.
Următoarea alocuţiune a fost rostită de dl Vasile Lechinţan, care şi-a exprimat dragostea pe care o are încă din copilărie pentru cărţi. A lucrat şi lucrează în mijlocul cărţilor la Arhivele Naţionale din Cluj fiind înconjurat de cărţi vechi pe care le studiază cu interes, iar acum că a acumulat atâtea informaţii, a decis să devină scriitor. Deja a creat o operă literară numită Comoara lui Mitruţ şi lucrează la un serial de proză istorico-fantastică cu treisprezece episoade, adunate într-un volum numit Feeriile Clujului.
În a doua parte a programului dedicat Zilei Internaţionale a Cărţii, a Bibliotecarului şi a drepturilor de autor, invitaţii şi participanţii la manifestarea organizată de Biblioteca „Liviu Rusu" din Sărmaşu ne-am deplasat la Rezervaţia de bujori din localitatea Zau de Câmpie, unde am admirat bujorii de stepă, am ascultat cu interes informaţiile oferite de voluntarii care se ocupă de rezervaţie şi am fotografiat florile. Vă împărtăşesc din aceste informaţii interesante pe care le-am aflat şi noi. Paeonia tenuifolia denumită popular ,,bujor de stepă", are o înălţmine de 10 - 30 cm, cu flori roşu aprins. Bujorii de stepă se găsesc doar în această parte a ţării. În grădina botanică amenajată, în afară de bujorul de stepă, se mai găsesc în jur de 30 de specii şi varietăţi de plante, care înfloresc în perioada mai-iulie. Datorită pitorescului, dar şi unicităţii peisajului, mii de turişti vizitează anual rezervaţia. Grădina botanică şi rezervaţia naturală de bujori de stepă ,,Câmpul cu bujori", de la Zau de Câmpie, se află pe lista obiectivelor turistice importante ale judeţului Mureş, fiind unică în Europa. Suprafaţa acestei rezervaţii naturale este de 2,5 hectare, fiind declarată monument al naturii încă din anul 1932. Rezervaţia este situată la 5 kilometri de centrul comunei mureşene şi a fost înfiinţată în anul 1932 de către academicianul Alexandru Borza, considerat fondatorul şcolii româneşti de botanică.
Pelerinajul a continuat la Mănăstirea Răzoare, aflată în apropierea oraşului Sărmaşu, participând cu toţii la slujba de vecernie. Mănăstirea a fost înfiinţată în anul 2005 şi cuprinde un corp de chilii cu trapeză şi un paraclis cu hramul „Sfinţii Părinţi Ioachim şi Ana". De asemenea, la mănăstire, un an mai târziu, s-a pus piatra de temelie a noii biserici cu hramul „Înălţarea Domnului".
Folosesc şi acest prilej pentru a le mulţumi - lucru care l-am făcut şi în încheierea manifestării desfăşurate în cadrul Bibliotecii - atât invitaţilor pentru participare, dar şi inimoşilor elevi de la Liceului Teoretic „Samuil Micu", din Sărmaşu, pentru susţinere şi implicare: Cenan Olivia, Vărzar Maria, Roşca Bianca, care au susţinut momentele poetice şi de lectură, şi Vlad Bobiş, care a oferit un recital muzical, precum şi fotografului manifestării: Marin Teglaş.
