Dintr-un raport al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), citat de Agerpres, aflăm că, deşi rata sărăciei relative situează România pe primul loc în Uniunea Europeană, românii devin tot mai obezi şi aruncă tot mai multe alimente la gunoi!
Raportul MADR arată că românii aruncă peste 10% din alimentele pe care le cumpără. Cu cât familia este mai mare, cu atât se aruncă mai multă mâncare, în timp ce aproximativ un copil din doi (46%), cu vârsta de până la 6 ani, se află în risc de sărăcie şi excluziune socială. Mai mult, un procent de 15% din populaţie este obeză, iar o treime supraponderală. Cei care câştigă cei mai mulţi bani fac şi cea mai mare risipă.
În România, cei mai bogaţi 20% dintre cetăţeni au venituri de 7,2 ori mai mari decât cei mai săraci 20%, în condiţiile în care media europeană este de 5,2.
Risipa alimentară din gospodării
Cei care risipesc mai mult de 10% din alimente se aprovizionează preponderent din lanţurile de supermarket-uri sau de la hipermarket-uri şi în proporţii relativ echilibrate din alte surse, precum micile magazine, piaţa agroalimentară, surse proprii sau de la ţară. Însă, cei care se aprovizionează din supermarketuri aruncă cea mai multă mâncare, procentul fiind, în medie, de 11,9%.
„Pe grupe de vârstă, tinerii sub 35 de ani risipesc cel mai mult dintre toate categoriile de consumatori. Mărimea familiilor conduce la creşterea risipei, iar familiile cu copii minori au un nivel crescut al risipei. Raportat la venitul familial, se confirmă corelaţia nivelului mediu national cu resursele financiare existente, acesta variind de la simplu la dublu, respectiv un nivel de risipă de 6,9% este corelat cu venituri sub 1.500 lei (aproximativ 330 euro), iar un nivel de risipă de 14,4% este corelat cu venituri de peste 3.500 lei (770 euro).
Din punct de vedere al cantităţii de alimente aruncate, rezultă că, săptămânal, o gospodărie de circa 3 membri, din mediul urban, aruncă, în medie, 0,83 de kilograme, dar sunt cazuri în care unele gospodării aruncă şi două kilograme", precizează raportul MADR.
Alimentaţia românilor
Aceeaşi sursă susţine că, în general, mâncarea săracului în România este definită prin pâine, cartofi şi carne albă: „Dacă ne uităm la ce consumă românii din punct de vedere al alimentelor, caloriile consumate zilnic au scăzut de la 2.413 (în 2014), la 2.401 (în 2015), iar 74% sunt de origine vegetală. Cerealele şi produsele din acestea asigură aproape jumătate din numărul de calorii.
Carnea şi preparatele din carne deţin o pondere de 12% din totalul caloriilor consumate, iar produsele lactate - 11%. Consumul de fructe este foarte scăzut, o persoană consumând în medie 3,6 kilograme lunar. Grăsimile completează masa românilor, fiind un consum mediu lunar de persoană de circa 1 kilogram, reprezentând unt, margarină sau uleiuri vegetale".
Obezitatea creşte...
Având în vedere acest consum, s-a ajuns la o creştere a obezităţii. Aproape jumătate (44%) dintre românii cu vârste de peste 18 ani sunt normoponderali, în timp ce 33% sunt supraponderali, 15% obezi şi 5% subponderali. Numărul persoanelor cu o greutate normală scade dramatic după vârsta de 35 de ani, iar peste vârsta de 55 de ani doar 3 din 10 români au o greutate normală, în timp ce două treimi sunt supraponderali sau obezi.
„Există o corelaţie evidentă între educaţie şi obezitate. Astfel, dacă în cadrul populaţiei cu educaţie scăzută ponderea persoanelor obeze este de 21%, în rândul celor cu studii superioare procentul scade până la 12%. Majoritatea românilor (51%) cred că au o greutate normală, în timp ce 4 din 10 consideră că greutatea lor este mai mare decât ar trebui.
În concluzie, principala problemă din România este sărăcia, atât în rândul celor care muncesc, cât şi al grupurilor vulnerabile. Primul pas spre combaterea sărăciei este identificarea persoanelor care îşi duc traiul de pe o zi pe alta, mai ales a copiilor, şi acordarea unor facilităţi ce ţin de cunoaştere şi crearea de oportunităţi.
Crearea unui fond naţional pentru combaterea sărăciei, alimentat de stat, dar şi din donaţii de la populaţie şi din mediul privat, din care s-ar putea susţine constant, la nivel naţional, campanii şi proiecte dedicate în şcoli ar putea orienta şi conştientiza cetăţenii români asupra gravităţii acestui fenomen şi poate ar reduce şi risipa", concluzionează raportul.
