Un opus masiv, de 800 de pagini, a ieșit recent de sub tipar la „Editura Mega" din Cluj-Napoca. Autor, Sergiu Soica, un tânăr istoric axat pe problematica Bisericii Greco-Catolice din perioada comunistă, cu precădere a celei din zona Banatului, dar nu numai. Un volum similar, referitor la Cardinalul Iuliu Hossu, a publicat la aceeași editură în anul trecut. Scopul lucrării de față, așa cum subliniază Episcopul Virgil Bercea în „Cuvânt înainte", este de a scoate la lumină istoria Bisericii Greco-Catolice și edificarea unei imagini cât mai clare și mai cuprinzătoare a acesteia, în vederea cunoașterii adevărului.
Cartea cuprinde un număr de 333 de „note informative", aflate în arhiva CNSAS, referitoare la viața și activitatea Protopopului și Episcopului Alexandru Todea pe durata cuprinsă între anii 1946-1973, marea lor majoritate provenind de după eliberarea sa din închisoare. Acestea sunt semnate cu nume conspirative de către cei 73 de informatori, dar cei 34 de ofițeri de Securitate, care primeau și prelucrau notele informative întocmind rapoarte către superiori, apar cu numele lor reale. Demne de interes sunt și „Planurile de măsuri" întocmite de Securitate în vederea urmăririi informative, atât în perioada detenției, dar mai ales ulterior, culminând ca frecvență și rigurozitate între anii 1970-1973. Unii dintre cei care au trăit acele vremuri, sau măcar au auzit de ele, vor avea surpriza să întâlnească în cuprinsul notelor informative, situații, locuri sau persoane cunoscute.
Rețeaua informativă cuprindea în plasa ei nu doar urmărirea Episcopului ci și a celor care, într-un fel sau altul, intrau în contact cu el, unii ajungând chiar să fie racolați ca informatori. Pe parcursul lecturii, cititorii vor găsi nu doar detalii din viața și activitatea celor urmăriți, dar și intruziunile adânci și aberante ale organelor Securității în viața privată a individului, completate cu delațiunea.
În amplul „Studiu introductiv", autorul prezintă un excurs biografic al Cardinalului Alexandru Todea. Ajuns protopop la Reghin în 1945, după doar trei ani începe calvarul vieții sale, odată cu cel al bisericii pe care o slujea. Urmărit în vederea reținerii, mai bine de doi ani reușește să ducă o viață clandestină, perioadă în care este consacrat - în secret - episcop. Dar în ziua de 30 ianuarie 1951 este arestat, fiind considerat „periculos pentru societate", judecat și condamnat la muncă silnică pe viață. Urmează periplul concentraționar, veritabil regim de exterminare, la penitenciarele din Sighet, Râmnicu Sărat, Pitești, Dej, Gherla de unde va fi eliberat în august 1964.
Revenit din nou la Reghin, preocuparea sa de căpetenie a fost soarta Bisericii Greco-Catolice. În anexele volumului se găsește textul memoriului, trimis deja la 1 octombrie 1964!, conducătorului statului și partidului, Gheorghe Gheorghiu-Dej, prin care solicită libertate pentru biserica sa. În iulie 1965 un alt memoriu, noului conducător, Nicolae Ceaușescu, urmat de multe altele, similare, toate fără niciun răspuns și fără niciun efect deși în ele sunt rememorate meritele istorice ale Bisericii Greco-Catolice, modul în care această biserică a fost suprimată în anul 1948 și cere cu argumente istorice și juridice repunerea ei în drepturi.
Lăsând cititorii să descopere singuri conținutul tulburător al acestei cărți, vom spune că nu-i doar o carte-document ci și o carte-avertisment, pentru ca erorile trecutului să nu se mai repete. Iar apariția ei în aceste zile o putem considera ca o pioasă comemorare a celui care a plecat în lumea celor drepți, acum 15 ani, la 22 mai 2002, dar și ca un omagiu aniversar al venirii sale pe lume, acum 105 ani, în ziua de 5 iunie 1912. Nu putem încheia altfel decât precum unul dintre biografii săi: „Și dacă astăzi se mai găsesc dintre aceia care-i privesc calvarul cu indiferență, posteritatea va con-semna zbuciumul și deplina dăruire, închinate unui legământ și unui ideal, lui Hristos și Bisericii sale".
