Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, susține că România nu poate rămâne în afara zonei euro dacă se vrea cu adevărat să se apropie economic și cu nivelul de trai de țările dezvoltate din Uniunea Europeană. În vorbe se vrea, însă în realitate nu s-a făcut și nu se face aproape nimic în această privință. E vorba de toate guvernele și parlamentele perindate la putere în cei 27 de ani trecuți de la așa-zisa revoluție din 1989. Totuși, e impropriu să susținem că cei care s-au rotit la putere în toți acești ani nu au făcut aproape nimic. S-au întrecut în demolarea și înstrăinarea economiei țării, mai exact a industriei și agriculturii de care s-a ales praful, în schimb au apărut marile magazine ale multinaționalelor ce ne oferă, din import, tot ce dorim. Cine are bani cumpără, cine nu se mulțumește cu privitul și cu achiziționarea unor mărfuri în funcție de cât le permite punga.
E bine că supermagazinele ne oferă de toate, însă nu e bine că la noi nu se mai produce mare lucru, că mâncăm, ne îmbrăcăm, că în case avem produse (frigidere, televizoare, mașini de spălat, mobilă și aparatură electronică) din import. De ce? Pentru că întreprinderile românești au fost vândute la fier vechi, agricultura s-a întors la nivelul de pe vremea străbunicii. De fapt, economia românească este în regres, nu în progres, firmele autohtone dispar în concurență cu cele străine care dispun de capital și dotări de înaltă productivitate. Pe această temă specialiști ai BNR au făcut un studiu care vizează evoluția economiei în următorii 10 ani, de fapt câte firme românești vor supraviețui șocului produs de insolvență și faliment. Mai exact spus, câte vor rezista la obligațiile impuse de aderarea la zona euro, la exigențele impuse de globalizarea economiei mondiale și zonele pentru a rămâne pe piață în deceniul următor.
Specialiștii BNR au identificat trei categorii de companii: „Cele care își desfășoară activitatea neîntrerupt de două decenii, adică veteranii, cele care sunt considerate a fi elita economiei, respectiv cele mai performante firme de la noi, și cele care au capital majoritar de stat, instrumente aflate în mâna autorităților ce pot influența semnificativ evoluția economică", arată, în articolul său din revista „Capital", Aurel Drăgan.
În studiul menționat de specialiștii BNR se spune: „Perspectiva asupra viitorului o căutăm cercetând trecutul. Perioada luată în calcul este 1994-2015, interval pe care există date suficiente referitoare la bilanțurile companiilor. Studiul a identificat 133.000 de companii care au activitate de cel puțin 15 ani, aceasta fiind dublul duratei de viață medii a unei companii de la noi, de 7,5 ani. Mai puțin de jumătate dintre veterani, respectiv 52.500 sunt «în putere», în timp ce restul se află «în decădere», adică firme care se mențin în activitate, dar cu rezultate în scădere".
„Performanțele economice ale «veteranilor» susțin posibilitatea de a face față și provocărilor viitoare, adică vor fi parte din economie și peste un deceniu. Există și vulnerabilități. În primul rând, vorbim despre limitarea la garanția țării. În perioada 2005-2015 doar 134 de astfel de companii au realizat investiții străine directe în statele din regiune, iar valoarea cumulată a acestora este sub cea a societăților din Bulgaria, Republica Cehă sau Polonia.
La capitolul «elite» studiul identifică 13.100 companii, adică 2,1% din totalul de 608.000 firme active înregistrate în 2015, dar care generează 41% din valoarea brută adăugată în economie", mai precizează Aurel Drăgan.
În ultimele două decenii numărul companiilor de stat a scăzut. În 2015, numărul acestora era de 1.100, de șase ori mai puține decât în 1995, cu o contribuție la valoarea nou adăugată de 7,6%. Tendința unităților de stat în economie este de creștere, tendință aflată și în alte țări europene, ca urmare a efectelor crizei financiare și de globalizare, probleme care impun protejarea mai bună a cetățenilor din partea statului.
Viitorul nu este prea favorabil pentru toate cele trei grupe de companii studiate, care se estimează la un număr de 60.000, adică aproximativ 10% din totalul firmelor.
În concluzie, studiul evidențiază că evoluția acestor companii va influența viitorul economiei românești și în următorii 10 ani. Însă, având în vedere nivelul mediu de creștere al acestor firme, ele nu vor ajuta la reducerea decalajului față de țările mai dezvoltate din Uniunea Europeană. De asemenea, studiul mai evidențiază: „Analiza ultimelor două decenii ne arată că nu vom ajunge prea curând la o structură și un nivel de dezvoltare aproape de cele ale zonei euro". De asemenea, studiul mai concluzionează că „firmele din masa critică au capacitatea de a face față provocării viitoare, inclusiv a adoptării monedei unice europene, dar cu condiția ca autoritățile să devină active în remedierea unor vulnerabilități cronice", care pun sub semnul incertitudinii trecerea în viitorul apropiat la moneda euro fără riscuri majore asupra populației, cum susținea, nu de mult, prim-ministrul Sorin Grindeanu.
