PĂRINTELE ILARION ARGATU (1913 - 1999)

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a proclamat anul 2017 drept „Anul omagial al educației religioase al sfintelor icoane, al iconarilor și pictorilor bisericești și Anul comemorativ Iustinian Patriarhul și al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului".

Printre cei care au pătimit în perioada regimului comunist se numără și părintele Ilarion Argatu, unul dintre marii duhovnici ai vremurilor noastre.

Părintele Ilarion Argatu s-a născut la data de 2 august 1913, în localitatea Valea Glodului, județul Suceava, primind la botez numele de Ioan. Urmează școala primară în localitatea natală, apoi se înscrie la Seminarul Teologic de la Dorohoi, iar mai târziu la Facultatea de Teologie de la Cernăuți, urmând în același timp și cursurile Școlii Militare din Bacău, precum și o școală de serviciu social, înrolându-se chiar în armată la granița cu Ungaria.

În 1940, se căsătorește cu fiica preotului Sebastian Mihăilescu, având împreună 5 copii. În același an 1940 este hirotonit preot pe seama localității Oniceni.

În anul 1946, mitropolitul Irineu al Moldovei îl transferă la parohia Boroaia pentru a continua construcția bisericii parohiale începută în urmă cu 22 de ani. Ajuns aici, părintele aduce o biserică de lemn din localitatea Râșca.

Din acest moment încep și problemele părintelui cu autoritățile comuniste care îi cer printre altele: să încheie slujbele până la ora 9, să participe la toate adunările de partid, să îndemne lumea să lucreze și duminica, să nu mai primească oaspeți la casa parohială etc. Neținând cont de ele, părintele este acuzat de „instigare contra ordinii publice".

În 18 iulie 1948, comuniștii vin la biserică pentru a-l aresta, dar de aici începe periplul ascuns al părintelui, care fuge în casa natală din Valea Glodului unde se ascunde într-o magazie de lemn, după un perete fals, timp de trei ani de zile.

Negăsindu-l, după cinci ani de zile, miliția îi deschide dosar părintelui cu sentința de închisoare pe viață pentru „organizare de complot contra statului". Urmează alți patru ani pe care părintele îi petrece ascuns într-o șură de fân, apoi sub podeaua casei din Boroaia.

După 16 ani de stat în ascuns, în 1964 și părintele a fost absolvit de cele două dosare mincinoase, odată cu eliberarea tuturor celor închiși din răutate. După această prigoană de 16 ani, părintele se apucă din nou de construcția bisericii din Boroaia, punând piatra de temelie în ziua de 22 iunie 1969 cu binecuvântarea mitropolitului Iustin Moisescu, lucrări care durează până în data de 2 mai 1970, Biserica fiind sfințită în anul 1977.

După ce rămâne văduv în anul 1972, în ianuarie 1973 părintele se va călugări la Mănăstirea Antim, primind numele de Ilarion. Petrece câțiva ani la Mănăstirea Căldărușani, iar apoi ultimii 19 ani de viață îi petrece la Mănăstirea Cernica, săvârșind aici nenumărate exorcizări.

Din colecta publică, părintele a ridicat o biserică în satul natal și a dăruit Comunității Românești din Israel un teren la Ierihon, unde a fost clădit un locaș de cult ortodox, cu hramul Nașterea Domnului, în care să fie adunate toate măicuțele românce din Israel.

Părintele Arhimandrit Ilarion Argatu a adormit în Domnul la 11 mai 1999, la Mănăstirea Cernica, fiind înmormântat în pronaosul bisericii din Boroaia, precum i-a fost dorința.

Un fapt deosebit ce trebuie remarcat a fost cel din mai 2006, când după obiceiul locului, părintele Ilarion a fost dezgropat cu binecuvântarea ÎPS Pimen al Sucevei și Rădăuților, descoperindu-i-se trupul neputrezit și frumos mirositor.

ÎPS Teodosie a spus despre părintele Ilarion următoarele: „Viața sa a fost o flacără. Se ruga până dormea și se trezea rugându-se".

Deși nu toți se raportează la fel la cazul părintelui Ilarion, acesta a fost unul dintre marii părinți duhovnicești ai țării noastre.

Dintre multele sale cuvinte lăsate pentru noi, aș aminti unul legat de veșnicie: „Trebuie să nu uităm nicio clipă că zilele noastre sunt scurte pe pământ. Dar eternitatea, veșnicia o avem în cer, promisă de Dumnezeu, și pe aceea trebuie să o păstrăm cu sfințenie".

Veșnică pomenire și pentru acest mare duhovnic al țării și Bisericii noastre strămoșești! Amin!

Lasă un comentariu