„…așa îmbogățesc și eu întune-cata zare cu largi fiori de sfânt mister…" (Lucian Blaga - Eu nu strivesc corola de minuni a lumii).
Plasat, pentru cea de a 17-a oară, sub semnul „corolei de minuni" a Ideii Blaga, Târgu-Mureșul și-a reconfirmat, încă o dată, vocația de multiculturalitate și spațiu al interferențelor spirituale, transformându-se în capitală a culturii românești, după ce, cu puțin timp înainte - informa prof. univ. dr. Cornel Sigmirean, Universitatea „Petru Maior" (UPM) fusese gazda a peste 70 de istorici din toată țara, reuniți tot la Târgu-Mureș, pentru a dezbate Centenarul Marelui Război, în contextul reconfigurării Europei și al înfăptuirii actului de la 1 Decembrie 1918.
Desfășurată sub patronajul Academiei Române și al Universității „Petru Maior", ediția din acest an a Festivalului Internațional „Lucian Blaga" (președinte-fondator - lector univ. dr. Eugeniu Nistor, directorul Editurii Ardealul) a fost organizată de Societatea Scriitorilor Mureșeni și Editura Ardealul, în parteneriat cu Primăria Municipiului Târgu-Mureș, Consiliul Județean Mureș, Facultatea de Științe și Litere a UPM, Institutul de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Șincai" Târgu-Mureș și Institutul de Filosofie și Psihologie „C. Rădulescu Motru" București ale Academiei Române, Uniunea Scriitorilor din România - Filiala Mureș.
Manifestarea s-a bucurat, și de această dată, de prezența vicepreședintelui Academiei Române, dl acad. Alexandru Surdu, directorul Insti-tutului de Filosofie și Psihologie „C. Rădulescu-Motru" al Academiei, președintele de onoare al Festivalului, fascinat, mereu și mereu, de unduirea blândă a dealurilor transilvane, „un peisaj semănând cu o margine a spațiului mioritic, chiar mai reprezentativ decât la Lancrăm, iar aici, la Târgu-Mureș, am reușit să-i facem un culcuș plăcut lui Lucian Blaga".
Deschiderea festivă a avut loc vineri, 28 iulie, în Sala Senatului UPM, cu alocuțiuni rostite de reprezentanții Comitetului științific internațional, ai gazdelor și organizatorilor Festivalului: prof. univ. dr. Călin Enăchescu, rectorul Universității, prof. univ. dr. Ovidiu Constantin Cornilă - Universitatea din Madrid, Spania, dottore Fabio Melano - Milano, Italia, prof. univ. dr. Mircea Buruian - UMF Târgu-Mureș, prof. univ. dr. Cornel Sigmirean, președintele Senatului UPM, director al Institutului de Cercetări Socio-Umane „Gh. Șincai" al Academiei, cercetător științific gr. I dr. Dragoș Popescu, redactor-șef al Revistei de Filosofie și Revue Roumaine de Philosophie, București, prof. univ. dr. Iulian Boldea, prorector UPM, președintele Consiliului pentru Studii Universitare de Doctorat, conf. univ. dr. Giordano Altarozzi, decanul Facultății de Științe și Litere al UPM. Vorbitorii au relevat, în esență, rolul acestui eveniment cultural în identificarea unor noi forme de comunicare și dialog dintre cercetătorii în domenii diverse ale operei blagiene, opera aperta, oferindu-se, cu generozitate, re-evaluărilor, re-interpretărilor, „sporind", necontenit, „a lumii taină".
Alocuțiunile invitaților de onoare au fost inaugurate de acad. Alexandru Surdu, domnia sa remarcând că omagierea marilor reprezentanți ai culturii noastre a devenit și trebuie să rămână o tradiție, „merindea sufletului românesc", amintind, în context, apropiatul Simpozion „C. Rădulescu- Motru" (ediția a II-a), ce se va desfășura, în această toamnă, la Târgu-Mureș.
Au luat cuvântul: dr. Mihai Popa, directorul Editurii Academiei Române, București, conf. univ. dr. George David - Universitatea „Titu Maiorescu", București, jurist Alexandru Câțcăuan - directorul Casei de Cultură „G. Coșbuc", Bistrița, scriitorul Lazăr Lădariu - președintele ASTREI mureșene, redactor-șef al cotidianului „Cuvântul liber", prof. ing. Vasile Moldovan - directorul Liceului Tehnologic „Traian Vuia" din Târgu-Mureș. Moderator: lector univ. dr. Eugeniu Nistor, președintele Festivalului.
Manifestarea a continuat în sala mare a Studioului Radio România Târgu-Mureș, cu mesajul de salut al doamnei manager Lavinia Nicoleta Ghișa, moment urmat de un elevat și consistent „regal spiritual": sesiunea de comunicări științifice sub genericul Lucian Blaga și opera sa în secolul XXI. Moderatori: acad. Alexandru Surdu și lector dr. Eugeniu Nistor.
Actualitatea filosofiei lui Lucian Blaga a constituit, în debutul acestei secțiuni, tema comunicării în plen, susținută de acad. Alexandru Surdu, domnia sa evidențiind, în rândul valențelor ce imprimă pecetea perenității și, prin aceasta, a actualității asupra operei filosofice a gânditorului din Lancrăm, frumusețea, simplitatea și acuratețea stilului, readucerea în discuție a „cenzurii transcendente" - limitarea gândirii și contradicțiile pe care le generează prin imposibilitatea explicării unor fenomene, inclusiv pe tărâmul științelor (domeniu în care Blaga era foarte bine informat), conceperea unui sistem (pentadic) de filosofie, oferind modelul unei opere aproape desăvârșite, a cărei perenitate și valabilitate se manifestă prin perfecțiune, oferind posibilitatea de a răspunde, sistematic, la întrebările pe care și le pune o persoană cultivată despre trecut, prezent și viitor. Dovedind certe virtuți de vizionar, Blaga vorbește de „noul eon" („noua eră", sau ceea ce numim azi „New Age"), cu întregul cortegiu de vrăjitoare, astrologi, zodiace și horoscoape europene sau asiatice, nelipsite din emisiunile radio și televiziune și din paginile ziarelor, premise - toate acestea - ale unei posibile reîntoarceri „la un nou Ev Mediu" populat de vraci, ghicitori și practici oculte, pe care filosoful român îl prezicea înaintea lui Berdiaev.
În contextul Centenarului Marii Uniri - aprecia acad. Alexandru Surdu -, când ne pregătim să-i sărbătorim pe marii eroi a căror jertfă a făcut posibilă întregirea de hotare, „e momentul să ne aducem aminte de eroii culturii românești, pentru a arăta cine suntem și care sunt cele mai frumoase simțăminte ale noastre, iar Blaga face parte din acel grup restrâns al celor care au exprimat gândurile și sentimentele noastre cele mai elevate. Enescu a cântat până când nu a mai auzit, Grigorescu a pictat până când nu a mai văzut, Blaga a descris, conceptual, matricea, spațiul în care trăiește sufletul nostru. Ei se pot numi eroi ai culturii române", posteritatea fiindu-le datoare cu prețuire și neuitare.
În cadrul secțiunii de comunicări, au prezentat studii și eseuri pe tema dată: prof. univ. dr. Ovidiu Constantin Cornilă, dottore Fabio Melano (traducător, în italiană, al aforismelor lui Blaga), cercetătorul științific dr. Dragoș Popescu, conf. univ. dr. Ștefan Dominic Georgescu (Academia Română), dr. Mihai Popa, Olimpiu Nușfelean (directorul Revistei Mișcarea literară, Bistrița) prof. univ. dr. Cornel Sigmirean, lector univ. dr. Eugeniu Nistor, conf. univ. dr. Maria Dorina Pașca, preot prof. dr. Aurel Hancu, dr. Valentin Marica, dr. Constantin Nicușan.
Festivalul a continuat cu o lectură publică sub genericul „Pod peste Mureș"- moderată de poeții și publiciștii Lazăr Lădariu și Valentin Marica - în cadrul căreia au citit, din creațiile proprii, membri și colaboratori ai Filialei Târgu-Mureș a Uniunii Scriitorilor: Vasile Ciia Dătășan, Ovidiu Constantin Cornilă, Ana Maria Crișan, George David, Ion Dumbravă, Ioan Găbudean, Aurel Hancu, Lazăr Lădariu, Valentin Marica, Constantin Nicușan, Eugeniu Nistor, Olimpiu Nușfelean, Ileana Sandu, Mihai Popa, Ion Potolea.
Juriul Festivalului, condus de prof. univ. dr. Cornel Sigmirean, a acordat următoarele premii și distincții: Premiul special pentru exegeză blagiană - acad. Alexandru Surdu; Premiul special al Editurii „Ardealul" pentru editarea operei lui Lucian Blaga - Rozalia Cotoi; Diploma de Excelență - dottore Fabio Melano, prof. univ. Ovidiu Constantin Cornilă, scriitorul Olimpiu Nușfelean, conf. dr. George David, jrs. Al. Câțcăuan, prof. univ. dr. Mircea Buruian, prof. Constantin Șalapi (președintele Fundației Culturale „Lucian Blaga" din Sebeș-Alba), scriitorul și publicistul Lazăr Lădariu, dr. Valentin Marica, preot dr. Aurel Hancu.
Ziua de sâmbătă, 29 iulie, a fost rezervată prezentării unor cărți recente (proză, publicistică, poezie) ale participanților la eveniment, „diferența specifică" făcând-o cele trei volume ale Tratatului de tomografie computerizată - Ed. University Press, Târgu-Mureș - alcătuit de prof. univ. dr. Mircea Buruian, de la UMF Târgu-Mureș, domnia sa informându-ne că, împreună cu cei mai mari specialiști în domeniu, lucrează la elaborarea primului Tratat de rezonanță magnetică, lucrare pe care nădăjduiește să o finalizeze în timp util pentru a o dedica Centenarului Unirii, menționând, totodată, că întâlnirile cu elita mondială în domeniul de cercetare i le datorează regretatului academician Augustin Buzura.
Pe tot parcursul manifestării, la sediul Editurii „Ardealul" au putut fi vizionate expoziția de ediții rare Blaga, reviste și cărți de exegeză blagiană.
Partenerii media ai ediției din acest an a Festivalului Internațional „Lucian Blaga" de la Târgu-Mureș au fost: Radio Târgu-Mureș, cotidianul „Cuvântul liber", revistele de cultură „Vatra", „Târnava", „Izvoare filosofice", „LitArt", „Mureșul cultural".
Gând smerit
Citesc și parcă urmăresc un spectacol miraculos pe scena de raze a ineditului: „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii / și nu ucid, / cu mintea, tainele ce le-ntâlnesc / în calea mea / în flori, în ochi, pe buze ori morminte"!
Citesc cu respirația recuperatoare, privind un uriaș nimb de aur, minunându-mă: „Atâta liniște-i în jur, de-mi pare că aud / cum se izbesc de geamuri razele de lună".
Citesc și simt, în această aparte împărăție a duhului, cum se topesc secundele, urcând, în șir, Muntele Vrăjit: „Pe lună, când ne scapără-n argintul nopții / pocalele de vin, ca niște ochi de fiară, / ca un surâs amenințător tu-mi răscolești / tot furnicarul de pornire / care nu-și mai afl-apoi odihna".
Citesc versurile lui și văd sălășluind lumina, acel cântec în miezul vieții: „Ce licărește-așa straniu pe cer? / E conul de lumină? / Nu, nu / E un ciob dintr-o cupă de aur / ce-am spart-o de boltă / cu brațul de fier".
Citesc și văd doar un munte sub hubloul de lumină, un munte de cântare lirică, cerând: „Dați-mi un trup, voi munților, mărilor", purtând numele înțelepciunii filosofice prin misterele realității în „marea trecere", în eleganță și rigoare, și văd înflorind speranța într-o înaltă lecție de morală: „Numai pe tine te am trecătorul meu trup, / și, totuși, / flori albe și roșii, eu nu-ți pun pe frunte și-n plete, / căci lutul tău slab / mi-e prea strâmt pentru strașnicul suflet/ ce-l port". O alungare a gândului morții din uitarea noastră, cea omenească!
Stând „fără păcat pe muntele cu crini", al veșnicei recunoștințe și cinstiri, când „cocoși apocaliptici tot strigă", „prietenul mic al țărânii din sat", în continuare invitându-ne să ascultăm acel „murmur de neam cântăreț", când „risipei se dedă florarul" și „Numai în Lancrăm sub răzor/ rămas-a firav un izvor", ne arată un semn și un drum.
Aici, nu mai poate fi acel doar simplu început de spectacol, ci adevărat miraj în zona înaltei poezii, a filosofiei, a spiritului ales, a clipei „zguduind, uneori, sensibilități și conștiințe, în inefabilul vrăjii".
Toate acestea nu pot fi doar un simplu fenomen. Un spectacol doar.
Toate înseamnă Lucian Blaga!
