Un om ședea în același compartiment de tren cu mine. În fiecare stație se ridica și privea afară pe fereastră neliniștit, apoi se așeza din nou și suspina după ce murmura numele stației.
După patru sau cinci stații, vecinul de loc l-a întrebat preocupat:
- Este ceva în neregulă? Îmi păreți așa de agitat.
Omul l-a privit și a răspuns:
- Ar fi trebuit să schimb trenul de o bună bucată de timp. Merg în direcția greșită. Dar stau așa de comod și la căldură aici…
