VAIDACUTA sau „Fântâna lui Vaida"

Atestat documentar în anul 1733, satul Vaidacuta aflat în apropiere de Suplac, e aruncat ca o eșarfă a vechii civilizații, peste dealul dinspre Cerghid. Poți ajunge pe acest „picior de plai" cu o mașină 4x4, cu viteza unui melc precaut. Turnul Bisericii Ortodoxe cu hramul „Arhanghelii Mihail și Gavril" și cele câteva case răzlețe care mai există răsar la orizont din marea de verdeață. Liniștea desăvârșită din rama naturii te învăluie plăcut.

Am fost invitată în satul acesta românesc în 2 septembrie 2017, de domnul Ioan Sita, care mai are aici casa părintească. Cum omul sfințește locul, am descoperit că domnul Sita face totul pentru a păstra vatra satului așa cum a fost primită din strămoși, iar respectându-i pe aceștia, a invitat aici scriitori, interpreți de muzică populară, săteni, băștinași sau alți prieteni cu copii, care, unii, au străbătut drumul de la München la Vaidacuta și și-au lăsat amprenta desenând cu plăcere crâmpeie din panorama satului și le-au expus cu clame pe sfori sau le-au prins pe peretele muzeului existent aici, cu semnătura personală.

Alături de scriitori din Târnăveni: Gina Moldovan, Viorica Șutu, Viorica Feierdan, Dumitru Silitră, Petru Lechințan, Răzvan Ducan și Nicolae Băciuț, am poposit în oaza liniștii de la Vaidacuta să o înnobilăm cu amintiri despre satul de altădată și recitare de poezie din creațiile personale. Moderatorul și amfitrionul evenimentului, domnul Nicolae Băciuț, a făcut o incursiune în viața satului românesc, a subliniat importanța păstrării valorilor satului, l-a felicitat pe domnul Ioan Sita pentru inițiativa de a păstra vie amintirea satului, implicarea directă în organizarea unui așa măreț proiect.

Au mai fost prezenți preotul din Cerghizel - Aurel Sârb, Vasile Baciu, prof. Petru Istrate care a prezentat cartea „Băștinașul" editura „Libris Editorial", roman în care se regăsesc așa cum scrie Iulian Boldea „înzestrările unui prozator autentic: suflu epic, capacitate de figurare justă a cadrului narativ în detaliile și aspectele lui caracteristice, desen adecvat al personajelor și simț al proporțiilor în articularea subiectului". O descriere a satului și a vieții satului, autentică.

S-a aprins, mai pe seară, un foc mare de tabără, iar în jurul lui scriitorii au recitat și au cântat până când jarul s-a stins, s-au aprins lămpașele, iar sub lumina clară a lunii pline am cântat și hohotit bucuria de a fi împreună într-un loc așa de mirific.

Peste drum de biserică se află o casă tradițională transformată într-un muzeu, o cameră cu paturi înalte, scaune învechite, blidar, ploaptăn de tuci, o laviță, icoane pe pereți, costumele populare ale satului, și pe o masă care completează mobila timpului, o carte de rugăciuni. La intrare, cartea de onoare a muzeului. Un război de țesut și alte acareturi stau mărturie peste timp și au povestea pe care, cu sfințenie o păstrează toți ai satului rămași. Am avut ocazia să-l cunosc aici pe Marcu Ghiță cu familia, care s-a născut în casa care, acum, a devenit muzeu și care promite o descriere în amănunt a copilăriei sale, aici, la Vaidacuta.

Prin grija domnului Ioan Sita, am mers la casa parohială încă în construcție și am participat și a doua zi - 3 sept. 2017 - la slujba ținută în biserică de preotul Ioan Macarie, care slujește cu râvnă la Vaidacuta și Suplac. Biserica a fost arhiplină, iar după rânduielile și binecuvântarea preotului, toată suflarea, de la vlădică la opincă, au fost invitată la masa pregătită pe terenul din fața bisericii.

Interpretul de muzică populară Ciprian Istrate l-a invitat pe scena improvizată pe preotul Eugen Gligor, care a binecuvântat bucatele pregătite cu mare grijă de gospodinele satului, printre care Maria Zolog (Cica) cu soțul, domnul Chirilă și alte persoane care au avut grijă ca toată lumea să fie servită cum se cuvine în satul vaidacuțenilor. Printre meseni a fost prof. Avram Tripon, care deține o gospodărie la Vaidacuta, și preoții: Ioan Macarie, Aurel Sârb - Cerghizel, D-tru Pătrunjel, Eugen Gligor - fost paroh la Vaidacuta.

Pe scenă au evoluat, apoi, interpreți de muzică populară: Dorina Oprea, Ioan Șumandea, Maria Butilă, Leontina Pop, Ovidiu Furnea, Costel Popa, Raluca Bogătean, Larisa Man, Mihai Petreuș, Mihaela și Ciprian Istrate, iar la final, Nelu Șopterean, acompaniat de Taraful din Ceauș. Sărbătoarea a fost dublă pentru Nelu Șopterean care, în această zi, a aniversat 40 de ani de la căsătorie. Alături de soție, au petrecut momente de neuitat.

Să fie Vaidacuta un alt paradis pe pământ? Să fie adevărat, cum spuneau sătenii în alte vremuri, că se poate numi Paris? Știu numai că am gustat struguri tămâioși, mere zemoase, prune și caise dulci, grădinile celor câteva case rămase aveau legume și zarzavaturi. Bucatele pregătite în ceaune imense pe foc de lemne au răspândit un miros de... casa bunicilor și mi-am reamintit un poem scris cu câțiva ani în urmă:

  „Satul mi-a rămas pustiu

E de-acum pârloagă glia

Ca un ceasornic viu,

Timpul mi-a-ntors copilăria."

 Onoare și respect vaidacuțenilor pentru înălțimea la care au rămas, pentru că au grijă ca și alții să aibă ca model ceea ce fac ei, domnului Sita Ioan care, iată, „nu ostenește în facerea binelui".

Lasă un comentariu