PESTE JUMĂTATE DINTRE MEDICII ROMÂNI SUFERĂ DE STRES PROFESIONAL!

Rezultate îngrijorătoare privind gradul de stres al medicilor reiese dintr-un studiu realizat de Colegiul Medicilor din Municipiul București (CMMB).

Potrivit acestora, 55% dintre medicii români suferă de stres personal, 52% de stres profesional, 36% de stres legat de interacțiunea cu pacientul, iar 24% suferă de toate cele trei tipuri de stres.

Participanții la studiu au declarat că lucrează în medie 42,9 ore pe săptămână și consultă în medie 18,2 pacienți pe zi. 30 la sută au două locuri de muncă, iar 12 la sută, trei sau mai multe job-uri.

Sindromul epuizării profesionale

Sindromul burnout (sindromul epuizării profesionale) reprezintă o stare de epuizare, atât fizică, cât și psihică, care apare în special la persoanele a căror profesie implică o responsabilitate deosebită și interacțiuni frecvente cu oamenii, iar femeile sunt mai afectate de acest fenomen decât bărbații.

Potrivit psihologilor, printre cauzele acestui sindrom se află imposibilitatea de a deține controlul la locul de muncă, absența recunoașterii sociale și munca în exces, care lasă prea puțin timp de relaxare sau pentru activități în familie. Persoanele afectate pot ajunge la depresie, anxietate, au dificultăți în luarea deciziilor sau o iritabilitate crescută cu episoade de agresivitate.

În cercetarea realizată de CMMB, se precizează că burnout-ul este prezent într-un număr destul de mare de cazuri, dar este mai puțin legat de lucrul cu pacienții, cât, mai degrabă, de factorii de sistem (birocrație, legislație neclară, presiuni emoționale ale rudelor, recunoaștere socială redusă, lipsuri materiale).

Comparativ, nivelul sindromului burnout în Franța este de 42,4%, în Germania de 48,7%, iar în SUA, de 45,8%. Un studiu efectuat în 12 țări europene arată că 43% dintre medici suferă de epuizare emoțională. În Marea Britanie, studii de specialitate arată cu unul din trei medici are simptome de burnout.

Medicul nu are destul timp pentru pacient

„În condițiile în care numărul de consultații este foarte mare, medicul nu are un timp suficient pentru a mulțumi pacientul. Aici nu e vorba de calitatea actului medical. Pacientul are o așteptare de la tine, care nu este numai cea de competență, este și cea de relație psihologică directă. El are nevoie de calmul tău, de un timp suficient. Unii oameni, psihologic vorbind, au nevoie de un timp mai scurt, alții mai lung. Aș adăuga aici și lipsa psihologilor din majoritatea spitalelor cu situații grave. Și comunicarea gravității unui diagnostic tot în sarcina medicului cade.

Într-un timp scurt, pentru că are multe consultații, medicul trebuie să fie și competent - să pună un diagnostic corect și să dea tratamentul corect, să rezolve și birocrația și să comunice și cu pacientul.

Și, la final, pacientul să vadă un medic zâmbitor, care explică pe înțelesul lui, iar el să plece de acolo cu sentimentul că actul medical a fost dus până la capăt. Pentru că medicina vine din latină, de la a fi împreună cu pacientul, medicina nu înseamnă numai să ai competențe de diagnostic și tratament, ci și să fii împreună cu pacientul. Ceea ce este extrem de greu de realizat.

În loc de mulțumiri, înjurături și agresiune

O altă problemă este cea legată de agresivitate și agresivitatea poate că este, de foarte multe ori, mai importantă la aparținător decât la pacientul respectiv. Pacientul, de multe ori, înțelege situația în care este și este mult mai tolerant. Dar, după ce ai stat patru ore într-o operație și ai făcut tot ce ai crezut tu că e mai bine și ți-ai dat sufletul acolo, în momentul în care ieși, nu poți să spui, să comunici aparținătorului tot ce ar dori el să afle, pentru că deja ești chemat la sală înapoi pentru celălalt pacient și după ce îți iei o serie de înjurături de la aparținători, poate că nu mai ai disponibilitatea necesară de a zâmbi.

În plus, medicii pierd mult timp și cu problemele birocratice. Ar trebui să existe un suport, un sprijin, personal specializat care să rezolve doar aceste probleme birocratice, pe care nici medicul, nici spitalul nu și le permit. În spitalele din Vest niciun medic nu stă să introducă datele din card, toate aceste lucruri fiind făcute de personal specializat. Medicul nu are treabă decât cu bolnavul, nu are treabă cu această birocrație. Deci, și aici e o problemă la noi", a declarat, pentru agerpres.ro, prof. dr. Cătălina Poiană, președintele Colegiului Medicilor București. 

Lasă un comentariu