Duhul istoriei îl readuce pe SIMION C. MÂNDRESCU în locurile natale

Trebuie să credem să există un suflet al științei istoriei, că ea nu este doar o colecție seacă de date factuale, ci este animată de un duh rătăcitor care traversează oameni și epoci cu menirea de a afirma noi adevăruri, de a consfinți fapte necunoscute încă, de a scoate în relief figuri umane de seamă. Așa vom înțelege mai bine și vom lega în destin întîmplări aparent disparate, care se petrec diacronic.

O astfel de întâmplare este și faptul că, în preajma comemorării a 70 de ani de la trecerea la cele veșnice a Prof.univ.dr. SIMION C. MÂNDRESCU, a fost găsită, abandonată în Cimitirul Bellu de la București, crucea de marmură care a stat la căpătâiul lui la așezarea în mormânt.

Avocatul VALER COVRIG-CUDREC, președintele Asociației SIMION C. MÂNDRESCU, care are ca scop cinstirea memoriei savantului, a fost cel care a fost purtat de duhul istoriei pentru a face o reparație necesară și a aduce la Râpa de Jos, în locul nașterii savantului, acest monument funerar. Înălțat pe o piatră trainică el și-a găsit locul de cinste la intrarea în Biserica satului, spre dreaptă aducere aminte a vieții și operei înaintașului născut la Râpa de Jos.

Manifestările dedicate evenimentului care a avut, deopotrivă, încărcătură spirituală și culturală, organizate de către Asociația SIMION C, MÂNDRESCU, s-au desfășurat la Biserica din localitate sub patronajul Primăriei Vătava și al Consiliului Local al comunei și în prezența unor invitați de seamă.

Din județul Bistrița-Năsăud: Dl. ALEXANDRU PUGNA, Secretar de stat în Ministerul Culturii; Dl. ALEXANDRU UIUIU, director al Direcției pentru Cultură si Patrimoniu Bistrița Năsăud, scriitor și jurnalist; Dna. ELENA M. CÎMPAN, prof. de limba și literatura germană la Colegiul Liviu Rebreanu din Bistrița, scriitor și publicist, președinta Societății Scriitorilor Bistrițeni „Conexiuni".

Din județul Mureș: Dl. ALEXANDRU CÎMPEANU, vicepreședinte al Consiliului Județean Mureș; Dl. GIORDANO ALTAROZZI, Decan al Facultății de Științe și Litere de la Universitatea PETRU MAIOR din Târgu-Mureș; Dra. CRISTINA ILIE, secretarul Cancelariei prefectului, Instituția Prefectului Mureș; Dl. DIMITRIE POPTĂMAS, cunoscut istoric și om de cultură din Târgu-Mureș, președintele Fundației Culturale „VASILE NETEA" ; Dl. av. IOAN BERȚA, președinte al Societății Cultural-Patriotice „AVRAM IANCU", Filiala Mureș; Dl. prof. PETRU NEMEȘ, președinte al Asociației „ALEXANDRU PAPIU ILARIAN", Papiu Ilarian.

După o impresionantă și încărcată spiritual slujbă de pomenire - desfășurată în Biserică, de către actualul preot paroh din Râpa de Jos - Oprea, fostul preot al satului- Florin Franc, preotul din Vătava - Vasile Rotaru și arhd. Ionel Târnăvean de la Catedrala Episcopală Alba Iulia, acolo unde a fost expus și mulajul bustului de bronz, care urmează a fi realizat de către sculptorul Mircea Mocanu, în memoria savantului. După sfințirea crucii lui SIMION C. MÂNDRESCU, dl. avocat Valer Covrig-Cudrec a făcut o amplă expunere a vieții, activității și operei lui Simion C. Mândrescu și a prezentat obiectivele care stau în fața Asociației pe care o conduce cu privire la cinstirea memoriei acestuia.

Reperoducem aici câteva repere ale acestei prezentări:

I. Date biografice

- data nașterii: 18 iulie 1868; locul nașterii: RÂPA DE JOS, comitatul Mureș-Turda; părinți: Ioan Crăciun Mândrescu și Rafila( Fira) - agricultori; frați: Ioan, Anastasia (Nastasia) - agricultori; decedat la: 30 septembrie 1947 în Bușteni, înmormântat la Cimitirul Bellu, București.

II. Formare și activitate profesională.

Școlile frecventate și perioada: Școala primară Râpa de Jos (1875-1876), Școala grănicerească Monor (1876-1879), Gimnaziul german Reghin (1880-188), clasa a I-a gimnazială, Gimnaziul evanghelic din Sibiu (1881-1882), clasa a II-a gimnazială, Gimnaziul superior român greco-catolic Năsăud (1882-1988) clasele a III-VIII-a gimnaziale, fiind coleg de generație și prieten cu poetul George Coșbuc și cu viitorul patriarh Miron Cristea);

Studii superioare: Școala Normală Superioară București, Universitatea București, Facultatea de Litere (1888-1892), profesori: Al. Odobescu, B.P.Hașdeu, V.A. Urechia, Grigore Tocilescu, Titu Maiorescu. Lucrare de diplomă: Elemente ungurești în limba română; profesor de limba latină la Liceul Codreanu din Bârlad (1892-1999);

Studii postuniversitare: Doctorat în filosofie la Universitatea din Berlin(1899-1903). Lucrare de doctorat: GOETHES RELATIVSATZ, Berlin 1903.

Profesor de limba germană la Liceul Național din Iași (1900-1905).

Carieră universitară: Fondatorul Catedrei de limba și literatura germană de la Universitatea din București, în anul 1905 - prima din țară (a instituționalizat predarea limbii și literaturii germane la nivel universitar!), catedră pe care a condus-o până la pensionarea sa în anul 1939.

III. Activitate pedagogică și de cercetare. Cărți publicate.

Elemente ungurești în limba română, Teză de licență, București 1892; Literatură și obiceiuri poporane din comuna Râpa de Jos, Comi-tatul Mureș - Turda (Transilvania), București, 1892; Doina. Conferință ținută la Ateneul din Bârlad, 1893; Gramatica limbii latine și exerciții pentru clasa I secundară, Bârlad, 1896; Gramatica limbii latine,clasa a II-a secundară, I Etimologie, Bârlad 1897; Doina. Conferință ținută la Ateneul din Bârlad, București 1897; Limba latină. Exerciții și bucăți alese din L. H. Omand „De viris illustribus Urbi Romae" pentru clasa a II-a secundară, Bârlad 1897; Strigături sau chiuituri poporane. Conferință ținută la Bârlad la 8 februarie 1898; Limba latină. Clasa a II-a de Gimnaziu. Partea I Etimologia și cuvinte.

Partea a II-a: Bucăți de citire și versuri. Bârlad 1899; Dare de seamă critică asupra lucrării Dl. dr. Em. Grigorouvitza : Românii în monumentele literare germane medievale. București, 1902; Goethe Relativsatz, Berlin, 1903; Influența culturii germane asupra noastră. Influența germană asupra limbii române. Iași, 1904; Secțiunea de deschidere de limba și literatură germană, ținută la Universitatea din București la 5 noiembrie 1905, de Simion C. Mândrescu, București, Atelierele grafice Socec, 1905 (extras din Viața Nouă); Mittelhochdeutsch. Gramatică, texte, explicări și vocabular, de Simion C. Mândrescu. București. Tipografia „Voința Națională, 1906; I Lecțiunea de deschidere a Cursului de limba și literatura germană. II Cum trebuie organizat studiul limbii și literaturii germane la o universitate română. III Extras din revistă. București 1908. Din istoria literaturii germane. Friedrich Gottlieb Klapstock, București 1911; În Franța și Italia pentru cauza noastră. 27 septembrie 1917- 1 ianuarie 1919, București 1919; Pro Italia. București 1937 Extrait de la Revue de Transylvanie. To II nr.2,1937; Mândrescu, Simion C., Gherghel, Ion - Schiller în literatura română. Aspectul istorico-cultural și bibliografia critică/ Cuvânt introductiv de Simion C. Mândrescu/ București. Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, Imprimeria Națională 1935.

IV. Referințe în dicționare naționale și internaționale: Mic dicționar enciclopedic, Editura științifică și enciclopedică, București, 1986; Scriitori români mureșeni, Dicționar biobibliografic, Biblioteca Județeană Mureș, Târgu- Mureș, 2000; Internationales Germanistenlexikon (1800-1950), De Gruyter, Berlin 2003.

V. Activitate culturală și patriotică:

Membru în: Liga pentru Unitatea Culturală a Tuturor Românilor ( Liga Culturală ), 1891- membru fondator; Cercul Românilor de peste Munți, 1909 - inițiator/fondator, Președinte; Acțiunea Națională. Liga pentru unitatea politică a tuturor românilor, 1914 - fondator; Congresul românilor de peste hotare, 1915 - inițiator/fondator; Federația Unionistă, 1915 - fondator, vicepreședinte; Asociația profesorilor universitari - vicepreședinte; Asociația românilor din Transilvania, Banat și Bucovina, aflători în țară - fondator; Comitetul de acțiune al românilor din Transilvania, Banat și Bucovina, 1918-fondator, președinte.

Despre activitatea sa de militant în slujba idealului național (dar și despre a celorlalte mari personalități ale istoriei și culturii noastre naționale ale căror acțiuni au fost subscrise acelorași idealuri) în perioada premergătoare intrării României în Primul Război Mondial, la implinirea a 10 ani de la Marea Unire, o asociație culturală i-a dedicat o carte OMAGIU document: SIMION C. MÂNDRESCU în serviciul Unității Noastre Naționale. OMAGIU din partea Societății Frăția Românească -Frațilia, PREȘEDINTELUI EI DE ONOARE. București 1929.

Fondator al mai multor societăți și publicații de interes cultural național: Liga națională a femeilor române, 1921; Societatea „Graiul Românesc", 1923; Societatea Germaniștilor Români, 1931 - Președinte; Revista Germaniștilor Români, 1932 - Director; Institutul româno-german, 1935; Industria casnică românească; Hora; Joc și cântec românesc, etc.

În August 1917 a plecat, ales de „Asociația profesorilor universitari din România" și delegat de „Societatea Românilor din Transilvania, Banat și Bucovina", „ca reprezentant al țării în străinătate pentru propagandă". „În Franța și Italia pentru cauza noastră. 27 septembrie 1917- 1 ianuarie 1919", „unde lucrează politic și diplomatic pentru întregirea României".

Demers susținut și de Guvernul României de la acea dată, pentru „a face propagandă necesară cauzei noastre" și de a duce „în străinătate strigătul de durere și să susțină dreptul Românilor din Imperiul Austro-Ungar de a se uni cu frații lor din România, pentru a trăi liberi pe pământul lor strămoșesc."

Pentru susținerea cauzei unirii Transilvaniei, Bucovinei și Banatului cu România, cât și pentru constituirea unei legiuni formate din voluntari români, din rândul prizonierilor de război ardeleni (prizonierii luați de armata italiană în luptele duse cu armata austro-ungară), cu scopul de a lupta alături de armata italiană împotriva Imperiului Austro-Ungar.

Cu sprijinul obținut de la Guvernul Italiei, Simion C. Mândrescu a constituit Legiunea Română din Italia, compusă din 4 regimente: Regimentul 1 Horea, Regimentul 2 Cloșca, Regimentul 3 Crișan și Regimentul 4 Avram Iancu.

Este trimis ambasador plenipotențial în Albania (1925-1926), unde desfășoară o activitate deosebită în sprijinul elementului minoritar românesc și ortodox din acea țară.

VI. Distincții, studii, omagieri.

„CETĂȚEAN DE ONOARE al orașului NĂSĂUD - post-mortem, 2012; Simion C. Mândrescu și folclorul românesc - D. Pop, Cluj-Napoca 1974 (Studia Universități Babeș-Bolyai, Historia, Philologia Oeconomica, 1974. Separatum; Simion C. Mândrescu - Militant de seamă pentru înfăptuirea unității noastre naționale - Traian Pavelea, Complexul muzeal Bistrița-Năsăud, Studii și cercetări etnoculturale, IX, 2004; atribuire denumire de străzi: București, Târgu-Mureș, Bistrița, Alba Iulia, în curs de atribuire: Reghin și Bușteni.

Studii, evocări, comemorări, evenimente aniversare, conferințe, simpozioane, articole, etc. dedicate personalității prof. univ. dr. Simion C. Mândrescu;

Ultima omagiere importantă - în cadrul manifestărilor ocazionate de împlinirea a 150 de ani de la înființarea Universității din București, când s-a organizat Simpozionul:

„JUBILÄUMSTAGUNG

Die rumänische Germanistik im mittelosteuropäischen Kontext.

Simion C. Mândrescu zum Andenken

(Gründer der modernen Rumänischen Germanistik, 1868-1947)

BUKAREST, 24.-25. NOVEMBER 2014 ".

Evenimentul a fost organizat de către Societatea Germaniștilor Români, împreună cu Facultatea de Limbi și Literaturi Străine - Departamentul Limbi și Literaturi Germanice, din cadrul Universității București, care a și găzduit evenimentul, în colaborare cu Asociația SIMION C. MÂNDRESCU.

Așadar, la 30 septembrie 2017, la Râpa de Jos din județul Mureș, a avut loc o manifestare complexă și binevenită, care ne asigură că nu sunt uitați în chiar locul nașterii lor cei a căror viață a fost închinată idealurilor și emancipării poporului român.

 

Lasă un comentariu