Interesantă combinație. Într-o economie sănătoasă produsul intern brut crește împreună și proporțional cu producția industrială și cea a consumului de energie electrică. Cu toate că Dragnea se laudă cu cea mai mare creștere a PIB-ului (cu 6,2%), în România, comparativ cu țările Uniunii Europene, în primele șapte luni ale acestui an, consumul final de electricitate a scăzut cu 1,2% față de aceeași perioadă a anului 2016. Populația a redus consumul cu 2,5%, iar firmele industriale cu 0,7%. Și exportul de electricitate, în același interval de timp, a scăzut cu 10,5%. Concomitent a scăzut și producția de energie electrică.
Însă, reducerea consumului de electricitate are legătură directă cu producția de mărfuri, cu scăderea și creșterea acesteia. La noi, produsul intern brut crește în timp ce consumul de energie electrică scade. În același timp, ca urmare a sporirii salariilor în sectorul bugetar și a pensiilor, crește și consumul de mărfuri. Drept urmare, cererea tot mai mare din piață nu mai este acoperită cu mărfuri industriale realizate în țară. Consecințele. Cresc importurile pentru a satisface cerințele populației cu bunuri industriale și agroalimentare neasigurate de producătorii interni. Urmarea, crește deficitului comercial care sporește profitul marilor firme multinaționale, profit ce se transferă în conturile acestora din străinătate, lăsându-ne fără lichidități, influențând astfel și creșterea inflației.
Explicația reducerii consumului de energie electrică în sectorul industrial, mai ales în cazul în care creșterea PIB-ului se bazează, în proporție tot mai mare, nu pe producția internă, ci pe consumul de mărfuri din import, realitate dovedită în România de majorarea deficitului comercial care a depășit simțitor miliardul de euro în șapte luni ale acestui an.
Experții Eurostat, Institutul de Statistică al Uniunii Europene, arată: „Ultimele date disponibile demonstrează că, în 2015, consumul de energie a fost în UE la același nivel cu cel din 1990, în condițiile în care populația celor 28 de state membre era cu peste 33 de milioane de locuitori mai mare. Consumul de energie în UE a fost în 2015 cu 11,6% mai mic decât nivelul record înregistrat în 2006, ceea ce echivalează cu o reducere medie de 1,4% pe an".
Nu este exclus ca scăderea consumului de energie electrică din România, dintr-o tendință continentală, să nu fie influențat numai de reducerea activității în economie, ci și de modernizarea societății, precum și de introducerea pe scară mai largă a echipamentelor, dispozitivelor și tehnologiilor cu o eficiență energetică mai bună. Totuși această explicație nu exclude efectele evoluției consumului de produse care a crescut semnificativ în perioada 2015-2016, ca urmare a sporirii veniturilor populației.
Important de menționat e și faptul că dispariția marilor combinate și uzine după 1989, prin vânzarea lor pe un leu și transformarea acestora în fier vechi livrat la export, a avut un efect dezastruos nu numai asupra reducerii dezastruoase a producției industriale și a dispariției de pe piață a multor produse pe care acum le importăm, ci și a scăderii consumului de energie electrică în sectorul producției de bunuri. Efectul este deosebit de negativ și în privința scăderii drastice a numărului de salariați. Dacă în decembrie 1989, la nivel de țară, existau 8,2 milioane de salariați, în 2017 numărul acestora este de numai 4,8 milioane de salariați, fapt care nu mai are nevoie de alte comentarii pentru a afla de ce România, după 27 de ani de la lovitura de stat, se află pe ultimul loc în kilometri de autostrăzi realizate, în privința urbanismului, a calității sistemelor de sănătate, învățământ, și a nivelului de trai.
