Nu mai este un secret faptul că, indiferent de culoarea guvernării, ANAF a apărut a fi o armă îndreptată, în funcție de interesul economic de grup sau electoral, împotriva adversarilor politici sau a unor eventuali concurenți al clientelismului politic în lupta de acaparare a banilor publici. Politizat fără limită, ANAF s-a remarcat și prin implicarea unor conducători ai ei în acțiuni de corupție cu consecințe penale. Drept urmare, este dificil de afirmat că ANAF ar avea o activitate echitabilă și nediscriminatorie. În primul rând, din acest punct de vedere se remarcă faptul că ANAF nu are o politică de prioritizare a executării silite în funcție de micii și marii contribuabili. Analizele (vezi Curs de Guvernare) au arătat că exista presiune pe micii contribuabili, deși marii debitori sunt marii contribuabili: 76% din datoriile recuperabile sunt la 2,7% din contribuabili. Cea mai mare parte a arieratelor înregistrate la ANAF aparțin unui număr restrâns de contribuabili. Astfel, doar 2,7% din totalul debitorilor înregistrați la 31.12.2014 (aproximativ 11.300 de contribuabili) cumulează datorii de circa 12,9 miliarde de lei, adică 75,7% din totalul arieratelor recuperabile de la persoanele juridice din evidențele ANAF. Contribuabilii cu datorii mici (până în 15 mii lei), deși reprezintă marea masă a contribuabililor (aproximativ 80% din totalul debitorilor cu arierate recuperabile), cumulează doar 5,5% din totalul arieratelor. Din aceleași analize rezultă că ANAF practică o politică discriminatorie și față de capitalul național în relație cu societățile multinaționale. Statistica din acest punct de vedere este edificatoare: 86 dintre societățile analizate (primii 100 de contribuabili) fac parte din grupuri multinaționale, restul de 14 societăți fiind deținute de statul român, din cei 100 de contribuabili analizați, au fost efectuate, pe parcursul ultimilor cinci ani, inspecții fiscale care au vizat impozitul pe profit la un număr de 43 de contribuabili, din cele 43 de inspecții fiscale efectuate la contribuabili - persoane afiliate, s-a solicitat întocmirea și prezentarea dosarului prețurilor de transfer doar pentru un număr de 3 contribuabili, la care nu au fost stabilite sume suplimentare. Este evident un interes redus manifestat de ANAF în controlul fiscal al prețurilor de transfer în ultimii ani, deși impactul în economia sumelor încasate la bugetul de stat din impozitul pe profit suplimentar determinat de impozitarea profiturilor companiilor multinaționale ar fi semnificativ, conform raportului Curții de Conturi.
c. În acest moment precis al situației politice și economice din România, ANAF este mai mult un factor de inhibare decât de stimulare a procesului de creare a unui mediu economic sănătos. Desigur, cele arătate mai sus au darul, prin ele însele, să argumenteze acest lucru, dar mă voi referi la un aspect mai special, specific acestei perioade. Este vorba despre tandemul DNA-ANAF în procesul de recuperare a prejudiciilor. Activitatea DNA este doar prima verigă a unui lanț de măsuri care ar trebui să înceapă cu anchetarea și pedepsirea vinovaților dar care trebuie continuat cu măsuri de natură legală menite să recupereze prejudiciile, să împiedice reapariția corupție și să contracareze efectelor perverse pe care activitatea DNA le poate avea.
(va urma)
