Centrul de Dezbateri Socio-Politice și Culturale „Emil Aurel Dandea" din Târgu-Mureș l-a avut ca oaspete, miercuri, 22 noiembrie, pe cunoscutul activist civic Dan Tanasă, care s-a făcut remarcat, în ultimii 10 ani, prin pozițiile sale ferme, tranșante și intransigente, cu privire la situația comunităților românești din județele Covasna și Harghita.
Licențiat în Psihologie și Științele Educației, cu un masterat în domeniul comunicării și al relațiilor publice, Dan Tanasă propune publicului interesat dar, mai ales, autorităților statului român, un bogat material documentar având ca temă discriminarea pe criterii etnice a românilor din cele două județe, subliniind caracterul de fenomen și de practică administrativă a acestei stări de fapt, intrată - constată autorul - „în logica lucrurilor".
Volumul Uitați în inima României - Aspecte actuale ale conviețuirii româno-maghiare în județele Covasna și Harghita a fost publicat în 2016 la Editura Eurocarpatica din Sfântu Gheorghe (orașul de baștină al autorului), intrând, rapid, în circuitul public, după lansările de succes, organizate la București, Cluj-Napoca, Odorhei și Sfântu Gheorghe.
De altfel, o numeroasă asistență - scriitori, istorici, universitari, preoți, foști parlamentari, reprezentanți ai presei, alături de prefectul județului, dr. Lucian Goga - a ținut să fie prezentă la evenimentul de miercuri, de la Târgu-Mureș, pentru a-l cunoaște pe autor.
Discuțiile au fost moderate de prof. Dimitrie Poptămaș, președintele Fundației Culturale „Vasile Netea", iar despre carte și autorul ei au vorbit prof. univ. dr. Ioan Sabău-Pop, președintele Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș, și scriitorul și publicistul Lazăr Lădariu, președintele ASTREI mureșene, ambii relevând, în esență, valoarea de document și punct de referință a volumului, în actualul context socio-politic, caracterizat prin estomparea spiritului național, degradarea conceptelor ce țin de apartenența statală, ignorarea, dacă nu chiar încurajarea de către autorități a cazurilor de discriminare etnică a românilor „uitați în inima României" chiar de cei care ar trebui să le susțină interesele.
Cartea cuprinde o serie de documente, în principal, hotărâri ale Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, entitate a statului român, din preocupările căreia - constată autorul - nu face parte prevenirea faptelor de discriminare pe criterii etnice a românilor din județele Harghita și Covasna, mai mult, Consiliul recurgând la diverse modalități de a opri șirul de sesizări în acest sens, ori refuzând să constate existența unor fapte de discriminare.
Lucrarea poartă girul a două nume de referință ale vieții cultural-științifice românești: acad. Dinu C. Giurescu notează, în prefața cărții: „Volumul, prin documentele prezentate și analizate, demonstrează existența unei realități de o mare tristețe: existența unei evidente discriminări negative față de comunitățile românești din cele două județe; lipsa inexplicabilă a celui mai mic sprijin din partea autorităților centrale; procesul lent, dar sigur, de deznaționalizare a unei părți din România. Ironia amară este că în 2018 se aniversează centenarul Unirii, iar țara se prăbușește și se destramă pe încetul".
Ne atrage atenția, în egală măsură, un studiu extrem de interesant, plasat la finele volumului, sub semnătura marelui sociolog prof. univ. dr. Radu Baltasiu, în care autorul abordează chestiunea minorităților din perspectiva sociologiei istorice, ca pe „o problemă de management de cea mai mare importanță, pe care statul aproape că a abandonat-o" și conturează profilul „avertizorului public", explicând: „Statul slab / prăbușit este acela care nu-și poate exercita suveranitatea pe propriul teritoriu în diferite grade, în funcție de incapacitatea instituțiilor de a deservi interesul public. Or, Dan Tanasă face parte dintre cei care pot fi numărați pe degete care suplinesc, prin eforturi individuale, funcția exercitării suveranității statului pe teritoriul a mai bine de două județe. (…) Militantismul cuminte al avertizorului public are rolul de a repune în funcție statul în raport cu societatea, de a proteja societatea de mecanisme disfuncționale, încăpute pe mâna unor grupări fundamentate pe interese etnice, dublu anticomunitare - care se legitimează doar prin antagonizarea minorității dominante față de majoritatea minoritară, în plan local".
Luând cuvântul în finalul manifestării, Dan Tanasă a respins categoric eticheta de „șovin" pe care unii n-au întârziat să i-o aplice, afirmând că demersurile sale din ultimii 10 ani au avut ca scop furnizarea probei certe, indubitabile, a fenomenului discriminator antiromânesc din Covasna și Harghita, pentru perpetuarea căruia se fac vinovați, în primul rând, politicienii: „Partidele de după 1990 s-au comportat ca niște chelneri față de UDMR". De aceea - a mai precizat autorul - „cartea se constituie și ca un semnal de alarmă în atenția clasei politice de la București, cu privire la situația inacceptabilă în care se găsește o parte a națiunii române în interiorul granițelor României".
Notăm, în fine că, în calitate de președinte fondator al Asociației Civice pentru Demnitate în Europa, Dan Tanasă a reușit cu greu, în câteva rânduri, să obțină câștig de cauză în procesele intentate, organizația pe care o reprezintă având, la ora actuală, pe rolul instanțelor, nu mai puțin de 70 de dosare cuprinzând cazuri concrete de discriminare etnică a românilor „uitați în inima României".
