Curiozități și vorbe de duh

Distribuie pe:

Gândul înțelept și gânditor, rostit și așternut pe hârtie de un om tare bătrân, cuminte și cu multă minte: „Nu avem decât să le mulțumim părinților, bunicilor, preoților și dascălilor noștri de școală că ne-au ajutat să nu greșim prea mult atunci când ne-am hotărât să ne alegem singuri drumul de urmat în viață". * Șeful Clinicii Universitare de Neurochirurgie din Sibiu, domnul Vicențiu Seceleanu, este acel medic-primar cu inimă bună și cu mâini de aur! Cel care nu numai că se pricepe să „stea de vorbă", pe îndelete, cu creierul bolnav al omului suferind, dar și să-l asculte și să-i înțeleagă durerile, după care încearcă să îl vindece cu toată priceperea și darul său dumnezeiesc. * Premieră națională absolută: La Sibiu, într-una din nopțile acestei luni, între orele 23.30 și 6.30, telefonul de urgențe 112 nu a sunat absolut de loc. Astfel că, în acea liniștită, întunecoasă și rece noapte de toamnă târzie se părea că se aude, peste bastioanele de breaslă și zidurile de apărare ale Cetății Medievale Cibinensis, vocea răgușită a paznicului cu sabia în mâna dreaptă și cu felinarul în mâna stângă: „Locuitori ai Sibiului - Hermanstadt, dormiți în pace!". Și când te gândești că pe acea vreme erau mai puțini de 10.000 de suflete, iar acum aproape un sfert de milion! * La binecunoscutul și înțeleptul îndemn al medicinei-naturiste homeopatice: „Beți zilnic măcar 2 litri de lichide", adăugați și acela de a consuma o sigură lingură de semințe neprăjite. Fie de bostani, fie de floarea-soarelui. Cu precizarea că de la categoria lichidelor se exclud băuturile alcoolice, cum ar fi: berea, vinul, țuica, votca sau coniacul. * O „imensă pagubă" (la figurat vorbind) se va petrece în actuala subcultură contemporană românească, dacă devine realitate refuzul declarat al îngâmfatului, certărețului și prolificului scriitor-prozator Mircea Cărtărescu (greu de citit, imposibil de înțeles și nicidecum de plagiat și de imitat) de a nu fi de acord să apară fragmente din opera sa pe filele proiectatului viitor „Manual unic de limba și literatura română". Atâta pagubă să fie pentru dascălii pricepuți și pentru elevii lor buni la învățătură și cuminți la ascultare! Lor fiindu-le suficient să știe ce și cum au scris, fie chiar și numai clasicii litreraturii române, precum: Ienăchiță Văcărescu, Mihai Eminescu, Ion Creangă, George Coșbuc, Tudor Arghezi, Liviu Rebreanu, Mihail Sadoveanu, Nichita Stănescu, Marin Preda și Adrian Păunescu.

* Câteva dintre cele mai surprinzătoare și inutile invenții ale minților șubrezite și mâinilor neîndemânatice ale unor pseudo-savanți ai lumii conteporane: 1 - Agățarea unui băț în spatele unei găini pentru a demonstra mersul greoi și întortocheat al dinozaurilor de altă dată; 2 - Constatarea cum că sărutul intens al unui cuplu, alcătuit dint-un bărbat și o femeie, scade efectele neplăcute sau dureroase ale alergiilor de la nivelul pielii; 3 - Ideea că expresia „huh" este comună mai tuturor limbilor pământului; 4 - Că prin transportarea omului bolnav cu mașina pe un drum accidentat, cu multe și adâncite gropi, medicul poate stabili, cu mare precizie, dacă respectiva persoană suferă sau nu de apendicită acută; 5 - Că un anumit sultan dintr-o țară Nord-Africană, trăitor în secolul al XVII-lea, ar fi avut, vreme de 30 de ani, cu femeile haremului său, nu mai puțin de 888 de copii. (n.a. Spre regretul nostru nu ni se spune, nici câte fete și nici câți băieți. Însă nu-i târziu pentru a afla la viitoarea ceremonie de acordare a amuzantelor premii Nobel, sponsorizate de nord-americana Radcliffe Science Fiction Asociation Harvard).* Un răvaș poetic, scris în limba română, și găsit în ranița unui soldat-erou sas dintr-un sat transilvănean, înrolat în armata wehrmachtului german încercuită la Stalingrad: „M-a luat neamțu cătană,/La pușcă, de bunăsamă./Dar la pușcă n-am fost bun/Și m-o pus neamțu' la tun".

* Romancierul-poet și dramaturg, învățătorul-ofițer în rezervă Camil Petrescu (1894-1957). Un fragment, desprins din al său roman, aproape autobiografic, intitulat: „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război" (1930): „Prin sate treci necunoscut și mic / La fiecare poartă uită un sărut"; „Când ai ieșit din pământ, nu trebuie să te întorci împotriva pământului" (satul putând fi Săsăușul, Chirpărul, Ilimbavul sau Fofeldea văii Hârtibaciului, iar pământul îngropăciunilor fugare, cel al pitorescului Cimitir al Eroilor din Primul Război Mondial, din „Dealul Dăii", de deasupra Sibiului și a satului Bungard).* Omului incult, mândru, răutăcios și invidios din fire trebuie să-i dai următorul exemplu desprins din lecția simplă și sugestivă a sfintei naturi: insectele atacă doar lămpile care strălucesc în întunericul nopții! * Din pură întâmplare, sau din te miri ce alte motive și interese ascunse ale „românilor intelectuali, cu diplome și doctorate universitare", am devenit francofoni de limbă engleză. * O năstrușnică constatare a omului leneș: Munca ne mănâncă sănătatea, ne fură timpul, energia și pofta de viață. Lenea nu este altceva decât obișnuința de a te odihni înainte de a te obosi! * O macabră întrebare și un răspuns pe măsură: „Tu, Mărie, răpostatul tău soț a fost îngropat cu popă?". „Nu, popa a rămas afară!".

Lasă un comentariu