Spun aceasta deoarece sâmbătă, 27 ianuarie 2018, acesta a ajuns la cea de a XVIII-a ediție (și de la 18 ani începe vârsta maturității!). Acest concurs minunat este până la urmă invenția d-nei Silvia Pop, harnica președintă a Despărțământului ASTREI „Timotei Cipariu", din Blaj. Și la această ediție, ce a cuprins atât un Concurs de creație (poezie), cât și un Concurs de recitare din lirica eminesciană, au participat peste o sută de concurenți din țară (județele Alba, Mureș, Sibiu, Cluj, Brăila, Bistrița-Năsăud, Maramureș, Prahova, Brăila, Dâmbovița etc.) și Republica Moldova. S-au recitat, cu har și expresivitate, poeme din lirica Eminului Poet, cu P mare: „Scrisoarea a III-a", „Freamăt de codru", „Revedere", „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie", „Luceafărul", „Doina", „Rugăciunea unui dac", „La mormântul lui Aron Pumnul", „Floare albastră", „O, rămâi", „Și era ploaie cu senin", „Rugăciune", „Mai am un singur dor", „Povestea codrului", „Criticilor mei" etc. Manifestarea a avut loc în spațiile generoase ale Primăriei din Blaj, printre organizatori sau contribuitori numărându-se: Asociațiunea ASTRA. Despărțământul „Timotei Cipariu" Blaj; Primăria Municipiului Blaj, Consiliul Local Blaj, Consiliul Județean Alba, Biblioteca Județeană „Lucian Blaga" Alba, Inspectoratul Școlar Județean Alba, revista „Vatra veche". Ar fi absolut nedrept ca să nu le amintesc aici, pe d-na Maria Daniela Pănăzan, doctor în litere și scriitoare, membru U.S.R., și pe d-na Claudia Oancea-Raica, profesor doctor la Blaj, cele care, de multe ori, au dus și duc de 18 ani, cu modestie, dulcea-povară a organizatorului din spatele organizatorilor, și aceasta cu un dinamism rar întâlnit, manifestat mai ales în ultimii ani.
Înainte de concursul propriu-zis de recitare a avut loc decernarea premiilor la Concursul de creație, unde un juriu profesionist a făcut cele necesare desemnării lucrărilor câștigătoare și implicit, autorii acestora. Un Colocviu literar cu tema „Iubire, credință și patriotism în lirica eminesciană" a premers concursului de recitare. Am spicuit câteva fraze spuse de vorbitori. D-na prof. Silvia Pop: „Blajul e un oraș eminescian prin popasul făcut aici de poet în 1866"; „Rămân și acum celebre cuvintele spuse de Eminescu la vederea orașului: «Te salut din inimă, Romă mică! Îți mulțumesc, Dumnezeule, că mi-ai ajutat s-o pot vedea!»"; „Pentru blăjeni, Eminescu e punct de referință, geniu absolut al spiritualității românești". Aceasta a recitat și poezia emblematică „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie". D-na Livia Mureșan, viceprimar, a mulțumit d-nei Silvia Pop pentru tot ce face pentru cultura Blajului, mulțumind, de asemenea, tuturor oaspeților, pentru venirea în orașul de pe Târnavă. Nicolae Băciuț, scriitor, director al Direcției Județene Mureș pentru Cultură, a susținut un expozeu amplu și consistent, stârnind numeroase aplauze.
Pledoaria sa a plecat de la binecunoscutul „basm" al lui Geo Bogza, care se încheie cu dialogul dintre Dumnezeu și Sf. Petru, metaforă a nașterii lui Eminescu: „- Ce-ai vrea să fac, Sfinte Petre, că ai văzut că nu erau nevoiași?/ - Fă ceva, fă să-și vadă măcar o dată sufletul. / - Să-și vadă sufletul, spui, Sfinte Petre?/ - Da, Doamne, să-și poată vedea sufletul, așa cum vedem noi plopul acela, de acolo./ - Bine, Sfinte Petre, a spus Dumnezeu, privind gânditor satul din vale./ Iar, după o vreme, din neamul acela de oameni s-a născut Mihai Eminescu". Despre superlativele cu care e etichetat Eminescu, de la „Luceafărul poeziei românești" la „Omul deplin al culturii române", a susținut că ele rămân, totuși, neîncăpătoare pentru altitudinea contribuției sale la „Creșterea limbei românești/Ș-a patriei cinstire!".
Imperativul raportării la Eminescu, în opinia sa, e nu să fie citat fără noimă, ci citit cu aplecare. A vorbit și despre patriotismul poetului: „Patriotismul este o temă vastă la Eminescu, marginalizată azi. Acum despre patriotism se vorbește șovăielnic… Abuzul de uz al conceptului în perioada comunistă l-a golit de semnificațiile sale profunde". „La Eminescu, a mai spus Nicolae Băciuț, patriotismul s-a manifestat în trepte, începând cu nostalgia locurilor natale, a trecut prin evocarea unor mari personalități ale istoriei, culminând cu atitudinea fără echivoc din poezia Doina". A vorbit, de asemenea, despre credința lui Eminescu, care de la „Religia, frază de dânșii inventată" (Împărat și proletar) a ajuns la regăsirea în dimensiunea critică a existenței: „Dă-mi tinerețea mea, redă-mi credința/ Și reapari din cerul tău de stele/ Ca să te-ador de-acum pe veci, Marie" (Răsai asupra mea). A susținut, apoi, un recital din lirica unor iluștri poeți: Marin Sorescu, Nichita Stănescu, Grigore Vieru, în care este cuprins orizontul eminescian. Nicolae Băciuț a fost președinte al juriului la secțiunea „Recitări, elevi de liceu și studenți", fiind, totodată, și cel care, în final, a împărțit premiile onoranților câștigători. Subsemnatul, am vorbit despre patriotismul lui Eminescu din poezie, publicistică și atitudine civică, menționând inclusiv popasul blăjan de câteva luni, din primăvara și vara anului 1866, cu bunele și cu relele sale. Totul cu date și cu amintiri despre cel ce nu credea să-nvețe „a muri vreodată". De asemenea, în calitate de președinte al juriului la „Recitări, elevi de clase primare și gimnaziale", am făcut cele necesare unei astfel de „sarcini".
Colocviul literar a fost, de asemenea, întărit prin spusele sau prin intervențiile de salut ale unor ASTRIȘTI și oameni de cultură din Blaj și din țară: Mariana Motora (Câmpeni), Floare Pleș (Năsăud), Silvan Stâncel, director al Bibliotecii Județene Alba, Daniela Floroian, de la aceeași instituție de lucru cu cartea, dr. Mircea Frențiu (Blaj), un sprijinitor constant al culturii blăjene, scriitorul Ioan Brad, de la Alba Iulia și scriitorul Ioan Popa, secretar al ASTREI blăjene.
Câștigătorii concursurilor de creație și recitare au primit diplome, medalii cu tricolor și diverse premii în cărți și bani, oferite cu dragoste de sponsori generoși, precum Mateș Victor, director general la Apidava Blaj, Silvia Ilia, director general la PreNIS Blaj, dr. Mircea Frențiu, primarul comunei Valea Lungă, domnul Vasile Pușcă, scriitor Ioan Brad, de la Alba Iulia.
Dintre mureșenii participanți, au fost distinși cu premii la Secțiunea CREAȚIE pentru elevi de la școli gimnaziale: Premiul I: LUTSCH ANNEMARIE (Gimnaziul Friederich Schiller Mureș), Premiul Editurii ASTRA Blaj: MIRIAM VALERIA PAȘCA (Școala Gimnazială Ibănești).
La Secțiunea RECITARE, elevi de clase primare și gimnaziale: Marele Premiu: CENAN OLIVIA (Biblioteca „Liviu Rusu" Sărmașu, jud. Mureș), Premiul I: MOLDOVAN MIHAELA (Biblioteca „Liviu Rusu" Sărmașu, jud. Mureș), Premiul al II-lea: ACĂLINEI GEORGIANA-IASMINA (Șc. Gimnazială Ibănești-Pădure, jud. Mureș), Premiul al III-lea: TINCA GIULIA-IOANA (Șc. Gimnazială Ibănești, jud. Mureș), CHIRTEȘ PAUL- MIHAI (Șc. Gimnazială Ibănești- Pădure, jud. Mureș), Premiul Special: STUPARIU CRINA - IRINA (Șc. Gimnazială Zau de Câmpie, jud. Mureș).
