Motto: „Știu: cândva, la miez de noapte,/ Ori la răsărit de Soare,/ Stinge-mi-s-or ochii mie/ Tot deasupra cărții Sale". Grigore Vieru
Conferința-eveniment cu tema ,,Grigore Vieru - simbol al românismului de peste Prut", ce a avut loc la Casa Iancului, la data de 14.02.2018, susținută de domnul prof. ALEXANDRU CIUBÎCĂ, a fost de fapt un binemeritat omagiu adus poetului național Grigore Vieru, puternică personalitate a vieții culturale și politice din Republica Moldova, născut exact acum 83 de ani (14.02.1935).
Harnicul și sârguinciosul prof. Alexandru Ciubîcă a încântat asistența cu expunerea domniei sale, întreruptă de mai multe ori de aplauze, pentru că, în ,,cuvinte potrivite", încărcate de fior și multă simțire, ne-a vorbit atât de frumos despre poetul național, vizionarul Grigore Vieru, o mare conștiință îndurerată a maicii Basarabia, sora noastră de sânge, de suflet, de suferință, de atâta jertfelnicie câtă poate încăpea în inima și sufletul acestui blând, smerelnic și cuvios neam.
La începutul carierei sale (1957-1964) Grigore Vieru scrie poezii pentru copii, poezii care sunt de o deosebită gingășie, multe dintre ele fiind puse mai apoi pe muzică. Ascensiunea sa poetică începe odată cu publicarea poemului ,,Legământ" - 1964, care este de fapt prima treaptă a recunoașterii spiritului său naționalist de largă respirație patriotică, ce nu îl va părăsi întreaga viață.
În anul 1970 editează primul abecedar, foarte așteptat de copiii românilor basarabeni. În 1973 vine pentru prima dată în România, vizitând mănăstirile din nordul Moldovei, iar în 1981 îi apare primul volum de versuri în România ,,Izvorul și clipa". E interesant de știut că, filmul românesc de referință pentru copii ,,Maria Mirabela", regizat de Gopo, are toate versurile scrise de G. Vieru.
În anul 1990 este ales Membru de Onoare al Academiei Române, iar în 1993 primește titlu de Membru Corespondent al Academiei Române.
În anul 1992, acest înalt forum academic român îl propune pe Vieru pentru a i se acorda Premiul Nobel pentru pace.
În anul 1995, i se conferă titlul de Cetățean de Onoare al orașului Toplița, iar din anul 2006 are un bust în acest oraș, devenit între timp municipiu.
În anul 1980 a fost la Târgu-Mureș la invitația lui Romulus Guga, prilej cu care a ținut un discurs memorabil la Palatul Culturii. A fost publicat de multe ori în Revista Vatra.
Creația sa poetică are câteva teme predilecte, dar de mare profunzime: patria, mama, limba, iubirea, destinul. Scrisul său este în totalitate străbătut de un fior dumnezeiesc, ce este dat doar oamenilor de geniu, care mângâie, alină, înflăcărează. Limba folosită este una foarte accesibilă omului de rând, ceea ce face ca poezia lui să meargă la sufletul și inima tuturor. Creația lui poetică are multă muzicalitate, motiv pentru care foarte multe dintre poeziile sale au fost ,,îmbrăcate" în tot atât de inspirate melodii cântate de toate generațiile, iar poezia sa patriotică are o putere mobilizatoare uriașă, motiv pentru care a și avut foarte mulți dușmani promoscoviți, antiunioniști.
Grigore Vieru - poetul, patriotul, luptătorul, a fost omul providențial al epocii sale, care să lumineze și să îndrume prin cuvânt voința maselor spre calea cea bună de urmat într-un moment de răscruce. El a fost și va râmâne troița veghetoare de conștiință a neamului său, leac vindecător de răni ale trecutului și ale prezentului, speranța care să îmbărbăteze și să dea putere minții și brațului celui năpăstuit de tot amarul acestei mincinose lumi, care parcă nu se mai termină odată.
Acesta a fost Grigore Vieru, cel care s-a urcat la cele sfinte după un cumplit, și încă neelucidat, accident de circulație, întâmplat la 16.01.2009, pe când se întorcea de la Chișinău, unde a participat la ,,Ziua Eminescului". Așa ni l-a prezentat domnul prof. Al. Ciubîcă, care a citit mai multe poezii din creația lui Vieru, la fel ca și o parte dintre cei care au făcut interesante completări: IOAN BERȚA, MARIANA PLOEȘTEANU, VIORICA HERDEAN, MIRCEA DORIN ISTRATE etc.
Ca de fiecare dată, clipa de poezie a fost susținută de poeții: dr. MARCOCI DORIAN, ec. SILVIU RAȚIU și subsemnatul, citindu-se poezii din creația proprie.
