UDMR : România nu constituie ţară model în materie de protecţie a minorităţilor naţionale, iar diplomaţia română transmite informaţii eronate

Distribuie pe:

În prezent, România se caracterizează prin lipsa viziunii şi a unui proiect de ţară, iar creşterea economică, deşi reală, nu este durabilă, dovadă sărăcia şi amploarea fenomenului migraţiei, este punctul de vedere exprimat de liderul UDMR, Kelemen Hunor, sâmbătă, 3 martie, la şedinţa Consiliului Reprezentanţilor Unionali (CRU) desfăşurată la Târgu-Mureş.

În ce priveşte situaţia minorităţilor naţionale, poziţia UDMR este extrem de tranşantă: „România nu este o ţară model pentru protecţia minorităţilor naţionale. Acest lucru este susţinut şi de cel mai recent raport al Comitetului Consultativ al Consiliului Europei privind protecţia minorităţilor naţionale. Salutăm concluziile Comitetului Consultativ al Consiliului Europei, în care se regăsesc şi câteva referinţe la raportul paralel, prezentat de UDMR. Situaţia minorităţilor naţionale şi, implicit, a maghiarilor din România, nu este nici pe departe rezolvată. România transmite, în exterior, imaginea unei ţări model în privinţa respectării drepturilor minorităţilor, însă faptele demonstrează altceva - realitate evidentă acum şi pentru Europa. În schimb, diplomaţia română continuă să transmită informaţii eronate şi să ignore aspectele reale."

Împlinirea a 170 de ani de la momentul revoluţionar 1848 va fi marcată la Satu Mare, au anunţat liderii Uniunii: „15 martie este una dintre cele mai mari sărbători ale maghiarilor din Transilvania. Vrem libertate, egalitate, fraternitate, dar nu în detrimentul altora. Nici astăzi nu ne mulţumim cu mai puţin".

Ziua de 15 martie - apreciază liderii Uniunii - ar trebui să constituie o sărbătoare atât pentru majoritate cât şi pentru minorităţi, bazată pe ideea de compromis, pe model austro-ungar: „Revoluţia Maghiară a fost înfrântă, a urmat compromisul Austro-Ungar. Şi noi dorim un compromis cu majoritatea românească, referitor la faptul că 15 martie poate fi o sărbătoare pentru noi toţi - la fel cum şi libertatea este a noastră, poate fi a tuturor. Această libertate, care poate fi împărtăşită cu oricine, nu se va diminua. Fraternitatea are sens numai dacă este înţeleasă şi acceptată în totalitate de ambele părţi. Egalitatea trebuie să însemne garantarea şanselor egale pentru toţi", se arată într-un comunicat dat publicităţii. „Dacă există deschidere pentru compromis, dialog, este mult mai simplu să convenim asupra unor obiective comune. Dorim să privim împreună spre un viitor pe care să-l putem contura împreună", se mai menţionează în documentul citat.

Reprezentanţii CRU au dezbătut sâmbătă, la Târgu-Mureş, rapoartele prezentate de preşedintele Kelemen Hunor, respectiv, de preşedintele executiv al Uniunii, Porcsalmi Balint, acesta din urmă precizând că, în anul Centenarului, formaţiunea pe care o reprezintă are în vedere proiecte care, pe de o parte, prezintă valorile comunităţii maghiare care au contribuit la dezvoltarea României în ultimii 100 de ani, iar pe de altă parte, sunt menite a impulsiona dialogul interetnic, precum şi o serie de programe care nu vizează, neapărat, comunitatea maghiară, ci contextul socio-economic general: „Avem în dezbatere un proiect pentru eradicarea sărăciei, pentru reducerea fenomenului de abandon şcolar, dar şi măsuri concrete pentru susţinerea tinerilor antreprenori. Ei au nevoie de mult mai mult sprijin din partea Guvernului, deoarece, prin activitatea lor, contribuie la consolidarea clasei de mijloc, fără

de care România are o problemă majoră", a afirmat Porcsalmi.

Lasă un comentariu