În acel entuziasm general, prilejuit de şedinţa solemnă a Parlamentului, privind Centenarul Marii Uniri şi adoptarea Declaraţiei pentru celebrarea Unirii Basarabiei cu Ţara-Mamă, România, nu puţine au fost vocile conform cărora „destinul, în privinţa datoriei României faţă de Republica Moldova, nu poate fi îndeplinit decât în Uniunea Europeană." Pentru Guvernul României, Republica Moldova „este şi va rămâne o prioritate" doar în situaţia unei Românii puternice, pentru a constitui „o singură naţiune" într-un parcurs european.
După „podurile de flori", care demult au rămas în urmă, azi altele sunt cerinţele în privinţa relaţiilor dintre cele două ţări româneşti: investiţii, locuri de muncă, bani.
Sunt doar câteva condiţii privind viitoarele relaţii româno-basarabene pe calea aşteptatei reuniri, ca la 27 martie 2018.
