Marți, 8 mai 2018, Direcția Națională Anticorupție (DNA) a dat publicității studiul pe tema „Corupția în sistemul public de sănătate. Analiza cauzelor DNA soluționate de instanță prin hotărâri de condamnare rămase definitive în perioada 2015 -2017".
Potrivit DNA, analiza a identificat cinci domenii de manifestare a corupției în sistemul public de sănătate din România, și anume achiziții publice, servicii medicale, bugetarea unităților spitalicești, accesul personalului în sistemul medical și autorizarea farmaciilor.
Mita la achizițiile publice, între 5 și 20%!
În domeniul achizițiilor publice, DNA a identificat două tipare principale de acțiune: condiționarea atribuirii și bunei derulări a contractelor de plată unui „comision"(mită) către managerul unității, mita reprezentând 5-20% din valoarea contractului și fiind acoperită tot din bugetul spitalului, și fraudarea procedurilor de achiziție publică derulate de unitățile medicale.
Mecanisme de fraudare au fost identificate în toate etapele procesului de achiziție publică (planificarea achiziției, atribuirea și execuția contractului). Drept exemple de fraudare, DNA prezintă planificarea unor achiziții inutile, supraevaluarea unor contracte raportate la valoarea de piață, evitarea procedurii de licitație publică, fragmentarea scriptică a achizițiilor prin acte adiționale, întocmirea caietului de sarcini astfel încât să favorizeze anumite firme, plata unor contracte neexecutate sau prost executate.
Corupția s-a manifestat și în ceea ce privește domeniul serviciilor medicale, în cadrul expertizării medicale a capacității de muncă și la realizarea consultațiilor și actelor medicale.
Plăți nelegale către directorii caselor județene de asigurări de sănătate
Caracteristicile corupției în domeniul bugetării unităților medicale sunt, în opinia DNA, bugetarea condiționată de plata nelegală, lunară, a unei sume fixe de către managerul respectivei instituții medicale, președintelui casei județene de asigurări de sănătate. Astfel, demersul legal de negociere, semnare și executare a contractului de finanțare și urmărirea plăților este dublat de un demers nelegal de negociere și primire a mitei. Există suspiciuni că banii folosiți pentru mită erau proveniți tot din mită, mita reprezentând un mecanism de supraviețuire instituțională.
„Tarife" standard la finalizarea studiilor și la angajarea în spitale
În domeniul accesului personalului din sistemul medical, corupția s-a manifestat la finalizarea studiilor de profil și la angajarea în spitale.
DNA susține că, în ambele situații, asistăm la „normarea" instituțională a mitei, și anume: suma solicitată ca plată nelegală la examene era plafonată printr-o decizie a consiliului profesoral, iar la angajări în spitale, în majoritatea cazurilor, existau tarife standard.
În ceea ce privește corupția în domeniul autorizării farmaciilor, DNA a identificat plăți nelegale pentru facilitarea emiterii autorizațiilor într-un timp mai scurt decât cel uzual și darea de mită ca imbold pentru respectarea termenului legal, în condițiile în care solicitanții au depus dosare corecte și complete.
***
În concluzie, DNA atrage atenția că există unele cutume în oferirea și primirea de foloase necuvenite pentru a beneficia de un drept legal și moral - dreptul la sănătate. Aceste reguli nescrise care guvernează comportamentul actorilor sociali implicați (medici, pacienți, firme etc.) sunt cunoscute de aceștia de dinainte de a interacționa cu sistemul, fiind acceptate, dar și transmise mai departe, informal, din dorința de a-i ajuta pe cei aflați în situații asemănătoare.
„Acceptarea și aderarea la aceste cutume se realizează printr-un act de condiționare ce se manifestă în servicii medicale, relații comerciale, bugetarea corespunzătoare a unităților spitalicești ori autorizarea pe piața farmaciilor. Darea de mită devine, astfel, o condiție asumată de pacient, firmă beneficiară, manager de spital, în lipsa alternativelor reale. Ritmicitatea și continuitatea temporală a actelor de corupție practicate de medici, formele de fraudare a bugetului unității spitalicești, precum și existența cutumelor privind plăți informale pentru exercitarea actului medical indică o vulnerabilizare internă a sistemului medical, generată de ineficiența mecanismelor de verificare și control. Această vulnerabilitate internă este susținută și de beneficiarii serviciilor medicale care, condiționat sau din proprie inițiativă, oferă mită medicilor, pentru a avea siguranța prestării serviciului public de sănătate.
Studiul a fost realizat având în vedere că datele rezultate din cauzele instrumentate de DNA pot constitui o bază importantă de analiză pentru fundamentarea unor decizii la nivelul organelor administrative pentru identificarea și implementarea unor măsuri de prevenire a corupției", mai precizează DNA.
