Fără să țină seama de protestul judecătorilor și al procurorilor de sâmbătă, 19 mai 2018, senatorii au votat, în ședința de marți, 22 mai, pentru a treia oară, cu 79 de voturi pentru și 26 împotrivă, modificările aduse Legii 303/2004 privind statutul magistraților.
Senatul a fost prima Cameră sesizată, urmând ca forul decizional să fie Camera Deputaților.
Reamintim că, în timpul protestului menționat, desfășurat în fața Palatului de Justiție, din București, Forumul Judecătorilor din România a inițiat „Rezoluția magistraților români pentru apărarea statului de drept", semnată de peste o mie de membri, care cer, în 11 puncte, factorilor politici încetarea imediată a atacurilor la adresa statului de drept și a judecătorilor și procurorilor din România, consultarea urgentă a Comisiei de la Veneția asupra modificării codurilor penale și suspendarea imediată a dezbaterilor comisiei parlamentare speciale până la data primirii avizului comisiei venețiene.
Magistrații susțin că au adoptat această rezoluție având în vedere evoluțiile publice recente cu privire la modificarea legilor justiției, care pun în grav pericol independența justiției și parcursul statului român în cadrul Uniunii Europene și al Consiliului Europei, faptul că majoritatea covârșitoare a judecătorilor și a procurorilor români nu au acceptat proiectele de lege vizând activitatea sistemului judiciar, voința magistraților nefiind luată în considerare și evitându-se orice dialog cu aceștia.
În continuare vă prezentăm conținutul rezoluției semnate de tot mai mulți magistrați din România (numărul acestora ajungând deja la aproape 2.000), care consideră că este evidentă o schimbarea de paradigmă de la o justiție penală care protejează victimele infracțiunii la un nou concept care plasează inculpatul într-o poziție privilegiată:
1. Solicităm insistent factorilor politici încetarea imediată a atacurilor la adresa statului de drept și a judecătorilor și procurorilor din România. România este și trebuie să rămână stat membru al Uniunii Europene și al Consiliului Europei, iar nu un teritoriu al corupției și fărădelegii. Jos mâinile de pe justiție!
2. Solicităm președintelui României, președintelui Senatului și președintelui Camerei Deputaților consultarea urgentă a Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneția) asupra unor aspecte curente vizând modificarea în România a Codului penal, a Codului de procedură penală și a Codului de procedură civilă, precum și unele aspecte conexe, fiind necesară suspendarea imediată a dezbaterilor Comisiei speciale comune până la data primirii Avizului Comisiei de la Veneția.
3. Solicităm amânarea luării oricăror decizii, din partea tuturor autorităților competente, în privința „legilor justiției", până la data primirii avizului Comisiei de la Veneția și până la punerea de acord a textelor de lege cu solicitările Comisiei Europene și ale GRECO.
Puterea judecătorească trebuie să fie independentă, ceea ce implică existența unor anumite garanții față de celelalte puteri ale statului, pentru a consolida independența și imparțialitatea magistratului.
4. Solicităm consultarea reală a corpului magistraților cu privire la pachetele legislative care vizează activitatea lor, prin adunările generale din cadrul instanțelor și parchetelor. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) nu reprezintă magistratura dacă ignoră punctual de vedere al miilor de magistrați români. Propunerile legislative ale Consiliului Superior al Magistraturii nu pot fi promovate netransparent și nu pot reprezenta voința a 5-6 membri. Solicităm consultarea reală a societății civile, ale cărei reacții trebuie să fie avute în vedere în cadrul dezbaterilor legislative.
5. Solicităm condiții demne de muncă. Realizarea unui act de justiție de calitate presupune alocarea timpului minim necesar studierii cauzelor, analizării problemelor de drept și a legislației în continuă modificare, iar nu pronunțarea unor soluții ce pot fi afectate de inadecvarea condițiilor de lucru, de lipsa de timp și supraîncărcare. A se vedea Declarația privind etica judiciară, adoptată de Adunarea Generală a Rețelei Europene a Consiliilor Judiciare, desfășurată la Londra, în perioada 2-4 iunie 2010.
6. Solicităm ministrului Justiției să se abțină de la acțiunile care intimidează procurorii și afectează statul de drept și independența justiției.
7. Solicităm ratificarea Protocolului nr. 16 la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, al cărui text a fost adoptat de Comitetul Miniștrilor la data de 10 iulie 2013 și care a fost deschis spre semnare la 2 octombrie 2013, la Strasbourg. Protocolul nr. 16 prevede posibilitatea pentru cele mai înalte jurisdicții ale părților contractante de a solicita un aviz consultativ Curții Europene a Drepturilor Omului, atunci când apreciază că o anumită cauză aflată pe rolul lor ridică o problemă gravă privind interpretarea sau aplicarea Convenției sau a protocoalelor sale.
8. Solicităm membrilor CSM să condamne imediat și cu fermitate atacurile la adresa statului de drept și a judecătorilor și procurorilor din România. Implementarea unor criterii interactive de evaluare anuală, de către corpul magistraților, a activității curente desfășurate de membrii CSM, precum și revizuirea procedurii de revocare a acestora sunt imediat necesare.
9. Solicităm puterii legislative și CSM să adopte măsuri imediate pentru a furniza un sprijin adecvat magistraților împotriva cărora sunt îndreptate critici care subminează independența justiției.
10. Adresăm un îndemn către toate adunările generale ale instanțelor și parchetelor să se întrunească imediat și să hotărască formele de protest pe care le consideră necesare.
11. Invităm pe toți cetățenii României să se alăture acestei Rezoluții, în calitatea lor de purtători ai unor speranțe și aspirații de însănătoșire morală a țării și de menținere a ei pe coordonatele Europei civilizate.
Senatul a avut calitate de prima Cameră sesizată, urmând ca forul decizional să fie Camera Deputaților.
