Actul normativ care va reglementa tot ceea ce ține de extracția gazelor din Marea Neagră va putea fi adoptată doar în sesiunea extraordinară parlamentară din iulie, pentru că nu are încă raportul Comisiei de Industrii și Servicii.
Comisia de Industrii și Servicii din Camera Deputaților a amânat, încă o dată, depunerea raportului referitor la Legea offshore, astfel că proiectul de act normativ nu a putut intra la dezbaterea din plen până la finalul actualei sesiuni parlamentare. Legea offshore este premisa începerii exploatării rezervelor de gaze de circa 200 de miliarde de metri cubi din Marea Neagră, pentru că stabilește regimul administrativ, fiscal și, în general, stabilește anumite costuri fixe ale companiilor, care pot astfel să își realizeze calculele de rentabilitate ale proiectului.
Președintele Comisiei, deputatul PSD Iulian Iancu, a anunțat că legea în cauză va fi discutată marțea viitoare, în sesiune extraordinară, motivând că dezbaterea nu a putut fi ținută la deputați pentru că s-a mutat la Guvern. Totuși, acesta dă asigurări că votul în plen nu va fi mutat la toamnă, după vacanța parlamentară, ci va fi făcut în cele două săptămâni de sesiune extraordinară din iulie. „Nu se amână pentru toamnă, intră la vot în Plen în următoarele două săptămâni care urmează", a spus Iancu.
Dincolo de declarațiile lui Iancu, votul pe Legea offshore va fi posibil doar dacă se pune pe ordinea de zi a sesiunii extraordinare. Aceasta se numește extraordinară tocmai pentru că se face „cu dedicație", adică pentru legi delicate sau care nu au fost dezbătute suficient. Prin urmare, dacă nu va figura pe ordinea de zi, atunci, Legea offshore se va amâna pentru toamnă.
Proiectul, votat de Senat încă din februarie, garantează companiilor petroliere care au concesionate perimetre în Marea Neagră că, în afara redevenței actuale, statul român nu va mai impune vreo taxă cât timp există acordurile petroliere. Iar, dacă totuși o va face, va fi obligat să restituie banii firmelor, la cerere, în fiecare an. În schimb, companiile petroliere sunt obligate să lucreze cu firme românești și să angajeze forță de muncă locală.
Aceste două puncte generează dispute între concesionarii perimetrelor din Marea Neagră și reprezentanții statului, celelalte puncte fiind agreate între părți. Cel mai important este cel legat de fiscalitate. Petroliștii cer, în offshore, regim fix al redevențelor și lipsa impozitului suplimentar de 80% pe prețul care depășește 85 de lei/MWh de gaz, așa cum se întâmplă acum cu gazele exploatate pe uscat. Reprezentanții coaliției de guvernare vor, în schimb, cât mai multe venituri la buget, de stat și local.
Ce înseamnă Marea Neagră
În Marea Neagră, în perimetrele concesionate de ExxonMobil - Petrom, Black Sea Oil&Gas și LukOil-Romgaz, există rezerve estimate de circa 200 de miliarde de metri cubi de gaze, potrivit estimărilor ANRM. BSOG și Exxon au investit, până acum, circa 1,7 miliarde de dolari pentru explorare și așteaptă legea offshore pentru a demara producția. Cele mai mari rezerve se află în blocul Neptun, operat de Exxon și Petrom, peste 120 de miliarde de metri cubi, BSOG are între 10 și 20 de miliarde de metri cubi, iar LukOil și Romgaz circa 30 de miliarde de metri cubi.
Proiectul Marea Neagră are susținerea administrației americane de la Washington. Într-o vizită făcută la București, adjunctul secretarului de stat al SUA pentru Europa și Eurasia, Wess Mitchell, a spus că speră ca autoritățile din România să adopte cât mai repede Legea offshore, prin „mecanismele legate de taxe", pentru a stimula investițiile.
O are și pe cea românească, declarativ, de la toate nivelurile, iar reprezentanții autorităților clamează deja poziția privilegiată a României în Europa. „Avem resurse în Marea Neagră și începem să discutăm despre poziția României în Europa ca producător de gaze, adică începem să avem un cuvânt de spus aici", a afirmat recent ministrul Energiei, Anton Anton.
Banii
Un studiu realizat recent de compania Deloitte arată că beneficiul pentru România a proiectului Marea Neagră ar putea ajunge la 40 de miliarde de dolari, din care 26 de miliarde înseamnă contribuție la bugetul de stat. Reprezentanții Deloitte au precizat, pentru Capital, că au ajuns la acest procent având în vedere declinul producției onshore, creșterea consumului intern și barierele tehnice și comerciale în privința cantităților care pot fi exportate.
„Vorbim despre comercializarea unei mărfi pentru care operatorii nu au luat o decizie finală de investiție. Fără un cadru fiscal stabil vă pot spune că acești operatori nu își vor asuma riscul acestor investiții offshore, pentru că există riscul să nu găsești nimic acolo. Riscul mare al recuperării investiției are nevoie de predictibiltate", a subliniat Sorin Elisei, manager Deloitte Consultanță, în cadrul Conferinței Capital „Piața Energiei: Oportunități vs Provocări".
Legea privind operațiunile petroliere offshore a fost aprobată în octombrie 2017 de guvernul Tudose și apoi trimisă în Senat, prima cameră decizională. A fost aprobată de Senat în februarie 2018, fiind trimisă în Camera Deputaților. Ulterior, a trecut prin mai multe comisii din Camera Deputaților pentru avize, iar din aprilie se află în comisia pentru industrii, care trebuie să trimită raport pentru adoptarea în plen. La nivelul comisiei pentru industrii, au avut loc discuții între deputați și operatori departe de ochii publicului, ajungându-se cu negocierile până la vacanța parlamentară.
