Porțile grațioase din fier forjat ale construcției din piatră albă păzesc fântâna cu cea mai rece și mai curată apă. De la limpezimea ei vine și denumirea, din timpuri străvechi, de Fântâna de argint. Construcția fântânei a fost transformată într-un stil biblic. Dacă se compară pământurile biblice, fântâna samariteană din Sihar, Edem și Grădina Ghetsemani cu ansamblurile arhitectonice care poartă aceleași nume din parcul Castelului, descoperim mari asemănări. Cele din Balcic sunt orientate în același mod spre Marea Neagră, precum cele biblice spre Marea Mediterană.
În apropierea orașului Sihar din Samaria, patriarhul biblic Iacob a folosit fântâna nu numai pentru a potoli setea poporului său. Aceasta reprezintă simbolul sfârșitului suferinței. În antichitate, fântâna este centrul pentru contacte sociale. Oamenii se adună în jurul ei pentru a primi hrană, pentru a se orienta, așteptând să fie invitați în vreo casă. Precum iudeii și samaritenii pot merge la această fântână, în același mod oricine poate ajunge la Fântâna de argint din parcul Castelului prin una din cele două porți joase de ajur.
Precum fântâna din Samaria, și cea de la Castelul din Balcic este construită din blocuri de piatră, pe care au fost încrustrate cruci, iar gura fântânii este acoperită cu un capac greu din fier forjat. Potrivit povestirilor biblice, în timpul unei discuții lângă fântână cu un samaritean, Iisus Hristos confirmă pentru prima dată că El este Salvatorul. Iisus îi spune samariteanului că poate să îi dea „apă vie". Toți care beau din ea nu vor fi însetați în veci. Apa se transformă, în persoana care bea din fântână, un izvor care va curge veșnic. Apa este simbolul credinței. Numai omul purificat și credincios poate păși în Grădina Domnului, unde curge „apa vie".
Singurul perete zidit este decorat cu o frumoasă prelucrare majolică a Pruncului în scutece, iar în fața Lui este îngenunchiată Maica Domnului. Lucrarea majolică „Omagiu în fața Nou-născutului" este opera pictorului florentin din sec. XV, Andrea de la Robia. Pereții cafenelei orientale „Cuibul liniștit", cândva cabinetul regelui Ferdinand, sunt de asemenea împodobite cu câteva lucrări majolice. Câteva lucrări extraordinare din ceramică împodobesc și pereții de la etajul doi din vila „Cuibul liniștit", care pe timpuri era salonul de recepții al reginei Maria, iar azi este galerie de artă.
