În perioada 2 - 4 august, mai multe localități din Translvania - inclusiv din județul Mureș - vor găzdui cea de-a șasea ediție a Săptămânii Haferland, cel mai mare eveniment local dedicat promovării zonei săsești din Transilvania.
Manifestarea, organizată de Fundația Michael Schmidt, are ca tematică meșteșugurile tradiționale și se va desfășura în localitățile: Archita, Roadeș, Saschiz, Homorod, Rupea, Criț, Meșendorf, Cloașterf, Bunești și Viscri.
Activitățile subsumate evenimentului cuprind: ateliere de meșteșuguri (tâmplărie, pielărie, olărit, pictură pe mobilă, cojocărie, împletit cu pănuși etc.), activități pentru copii, concerte de jazz și de muzică clasică în bisericile fortificate, spectacole de teatru, proiecții de film, plimbări cu bicicleta, expoziții de fotografii, totul culminând cu tradiționalul bal săsesc.
Sâmbătă, 4 august, vioara Stradivarius Elder - Voicu va ajunge la Criț (județul Brașov), unde celebrul violonist Alexandru Tomescu va susține un recital, în biserica fortificată.
În aceeași zi, tot la Criț, în cadrul expoziției de oldtimers BMV, susținută de Automobile Bavaria, cei interesați vor putea admira modelele BMW Isetta, BMW 1600-2 și BMW 2002 tii.
Frumusețea peisajelor, poveștile legate de tradițiile și obiceiurile acestor locuri au atras, an de an, mii de participanți - sași întorși acasă, dar și membri de alte etnii ai comunităților locale, alături de turiști români și străini, precum și de personalități ale culturii românești și germane.
Zona săsească dintre Rupea și Sighișoara se numește „Țara Ovăzului" sau Haferland, deoarece, dată fiind clima aspră, localnicii cultivau, cu precădere, ovăzul.
Și în zilele noastre, peisajul rural este unul captivant, de un farmec aparte, amintind de vremurile celebrelor vecinătăți săsești. La Criț, Viscri, Cloașterf, Saschiz etc. - notează organizatorii - „casele arată ca niște cetăți în miniatură, cu camere austere, dar în care mobila din lemn masiv, pictată manual, cu motive tradiționale și în culori vesele, stă la loc de cinste".
Primul document care atestă colonizarea sașilor pe meleaguri transilvane datează din 1224, iar potrivit cercetătorilor, cele șapte așezări care au dat naștere denumirii germane a Transilvaniei - Siebenburger (Septem Castra - Șapte Cetăți) sunt: Bistritz (Bistrița), Hermannstadt (Sibiu), Klausenburg (Cluj), Kronstadt (Brașov), Mediasch (Mediaș), Mühlbach (Sebeș) și Schässburg (Sighișoara).
Sașii au sprijinit cauza românească în Transilvania încă din timpul revoluției pașoptiste, când Adunarea sașilor din Sibiu a adoptat rezoluția Adunării de la Blaj. Pastorul Stephan Ludwig Roth, un susținător al emancipării românilor, a fost executat în aprilie 1849 de tribunalul nobililor maghiari din Cluj.
Cu același entuziasm a fost primită, de către comunitatea săsească, Hotărârea Marii Adunări de la Alba Iulia din 1918, care a adoptat Rezoluția de Unire cu România: „Poporul săsesc din Transilvania se pronunță, conform principiilor de autodeterminare, pentru unirea Transilvaniei cu România. Salută poporul român și îl felicită pentru îndeplinirea idealurilor sale naționale. Poporul săsesc ia act nu numai de un proces istoric de importanță mondială, ci și de dreptul legitim al poporului român pentru unire și formarea unui stat", se arată în documentul semnat de reprezentanții comunității săsești, la începutul anului 1919.
În perioada interbelică, germanii din România au reprezentat 4,1% din populație. Spre deosebire de maghiari, obișnuiți de secole să fie o „națiune dominantă" și având o aristocrație de sânge, sașii din Transilvania, șvabii din Banat, germanii din Basarabia și Bucovina erau obișnuiți cu situația de minoritate națională, notează cercetătorii. Potrivit acestora, toate mărturiile confirmă că, datorită libertăților de care se bucurau, incomparabil mai mari decât cele din perioada anterioară, minoritatea germană a fost extrem de loială statului român. La 6 ianuarie 1940, Otto Broneske, reprezentantul minorității germane din Basarabia, menționa:„Cetățeni loiali ai acestei Țări, care este patria noastră, ne păstrăm limba, cultura și tradițiile și înțelegem să ne îndeplinim cu hotărâre și în orice împrejurare îndatoririle pe care le avem față de această Țară. Ne vom sacrifica chiar și viața".
După 23 august 1944, a început calvarul populației săsești, deportată în Uniunea Sovietică. Conform statisticilor, circa 30.000 de sași transilvăneni au fost deportați, reprezentând circa 15% din numărul total al locuitorilor (sursa - historia.ro). La recensământul din 2011, 27.019 persoane s-au declarat cu limba germană ca limbă maternă.
Fundația organizatoare a evenimentului din această săptămână are ca scop principal conservarea patrimoniului săsesc, precum și dezvoltarea de proiecte educaționale pentru promovarea limbii germane în România.
La ediția din acest an a Săptămânii Haferland sunt așteptați peste 6.000 de turiști din țară și din străinătate.
