Locuri legendare în care basmele pot fi scrise în orice parte a localității Răstolița, loc în care Mureșul agitat stă în coastele drumului care duce spre Toplița și Borsec, iar în sens opus spre Reghin și Târgu-Mureș. Ecoul jocurilor de tabără, al veseliei, tinereții și surprizelor s-a stins demult și absurdul le-a făcut loc. Să ai în casă curentul electric și să nu îi dai drumul dintr-un capriciu. Poate aștepți să-l vinzi pe nimic unui străin, unui băiat “deștept”, care vinde apoi curentul înzecit. Dar să lăsăm treburile economice celor care se ocupă cu distrugerea țării și ipotecarea ei.
În acest peisaj mirific plin de contraste românești s-a născut, în urmă cu 68 de ani, Ioan Movilă, într-o zodie care pulsează artă, frumusețe, finețe, modestie și perseverență. Interlocutorul nostru este unul din puținii profesori de muzică, instrumentiști-violoniști de valoare, care mai trăiesc și mai produc plusvaloare prin incizia sunetelor sublime, care se revarsă în proximitatea perimetrului, unde arcușul începe să mângâie cele patru corzi, - mi, la, re, sol -, care aduc tumultul pasiunii și gingășia sunetelor mărgelate pe firescul nevăzut al fiorului melodie care se revarsă pentru mai toți cei de față la manifestarea respectivă.
Valea Mureșului, cu toată pleiada de talente native ale tinerilor români, nu s-a bucurat de prea mulți îndrumători de valoare, drum deschis de Simeon Rusu Câmpeanu, Aurelian Borșeanu, Victor Radu, Pavel Tornea. Breasla vioriștilor, a profesorilor de muzică, care pot fi numărați pe degete, începând cu anii '50, consemnează pe Mureșan Vasile - Deda, Boțianu Petru - Rostolița, Demian Ivan - Pietriș, Mureșan Emilia - Deda, Lateș Emilia - Stânceni, Bocskaly Arpad - Brâncovenești, Buzilă Ioan - Lunca Tecii, Movilă Ivan - Răstolița.
Anii '50 au rămas în secolul trecut, perioadă în care logiganii și filenii au dominat activitatea cultural-artistică din zona Reghinului și la manifestările artistice desfășurate la nivel județean și republican ne reprezentau cu cinste.
Trecând anii, cei doi poli artistici, Reghinul și Toplița dominau și influențau viața muzicală, artistică a Văii Mureșului Superior: Ansamblul “Ghiocelul” și Formația de dansuri populare din Bistra Mureșului, îndrumate de Florea Gheorghe și Găluțiu Augustin, Ansamblul “Junii Călimanilor” din Deda, îndrumat de Gabor Vasile, ansamblurile existente la Reghin și prin noul colectiv artistic de la Toplița cu Ansamblul “Rapsozii Călimanilor”.
Dar să revenim la Ioan Movilă, profesor și îndrumător cultural, cunoscut și apreciat de comunitățile unde și-a desfășurat activitatea: Vișeul de Sus, Lunca Tecii, Andreneasa, Răstolița, Bistra Mureșului, Deda.
Având la îndemână tânăra generație a localităților mai sus amintite, a condus corect și instruit sistematic, ducând mai departe, în mod firesc, datinile, obiceiurile și plăcerea de a cânta muzica noastră populară, care prin vlăstarii noi regenerează și se diversifică în funcție de evoluția societății românești (care în prezent este prea deschisă).
Până când Nelu Movilă să ajungă dascăl, trebuie să amintim că a fost tentat de mai multe ispite: în clasa a V-a, la școala din Răstolița a descoperit, cu ajutorul prof. Boțianu Petru, frumusețea voirii, tainele, intimitățile acestui instrument minunat. A urmat un an la Școala de Muzică din Târgu-Mureș, la un instrument de suflat, avându-l coleg pe Valeriu Maior (apreciat violonist din Reghin). A renunțat, iar după clasa a VIII-a s-a înscris la Școala Pedagogică din Odorheiul Secuiesc (1965-1970), unde a avut condiții acceptabile de studiu în limba română cu sprijin autorizat al metodiștilor și profesorilor cu experiență didactică. La câteva materii de importanță majoră a avut prilejul să beneficieze de experiența profesorilor Lakatos Imre, Petres Lajos, Sepsi György. În programul ce conținea manifestările artistice din liceu, Ioan Movilă era trecut ca solist, cântând la vioară “Balada” lui Ciprian Porimbescu, Concertul în la minor p I, de Antonio Vivaldi, a dirijat corul claselor I-IV de la Școala de aplicație a liceului, prin piesa “Răsună codrul”, a lui I.D. Chirescu, care s-a bucurat de succes în sala de spectacole a orașului Odorhei, în fața părinților și a altor invitați. Profesorii metodiști valoroși urmăreau pregătirea elevilor la teorie și instrument, așa încât Ioan Movilă, datorită progresului vizibil dobândit, a fost nominalizat în Orchestra de cameră a Casei de Cultură a orașului, cântând în compartimentul viorii I - “Mica serenadă de coarde” a lui W. A. Mozart.
După terminarea liceului, Ioan Movilă a fost admis la Facultatea de Muzică din Târgu-Mureș, beneficiind de expertiza maestrului-compozitor Tudor Jarda, prof. univ. dr. Valeria Covătaru, lectori Maxim Drăgan, Iacob Măiereanu și a altor profesori de calitate la instrument, dirijat, folclor, teorie-solfegiu ș.a.
În cadrul facultății a făcut parte din Formația instrumentală și Corul mixt, laureate la Festivalurile studențești republicane, ocupând an de an locul I.
Studiile le-a completat la Conservatorul “G. Dima” din Cluj-Napoca, unde a adăugat la tezaurul de cunoștințe, noi valori educaționale, interpretative și științifice.
În școlile unde a funcționat, amintim activitatea de instructor și îndrumător de formații cor școlar, cor adulți, formații instrumentale (mandoline, fluierași), vocal-instrumentale, grupuri vocal-folclorice (Răstolița, Andreneasa), solist la Formația de dansuri (Lunca, Bistra Mureșului), îndrumător instrumentiști (Deda). Toate aceste formații s-au afirmat la fazele zonale ale festivalurilor artistice, al datinilor de iarnă, cuprinse în memorabilele competiții “Flori dalbe, flori de măr”, “Cântă strună și răsună”, “Mureș cântecele tale”, la reuniunile corale organizate de Consiliul Județean al Pionierilor, la Festivalul “Văii Mureșului” de la Alei.
Lucruri deosebite s-ar putea aminti de numeroasele culegeri de folclor - unele inedite - de Monografia istorică și folclorică a comunei Răstolița - 1976, de colaborarea cu Ansamblul artistic din Bistra Mureșului, de legăturile artistice competitive ale răstolițenilor cu Gimnaziul “Romulus Guga” din Târgu-Mureș, Gimnaziul “Mihai Viteazul” din Târgu-Mureș, de realizările domnului Ioan Movilă în cei 16 ani în calitate de consilier local, director de cămin cultural, director de școală, despre încercările ca președinte a Fundației “Prietenia”, despre realizările ca agent ecologic voluntar, de susținător al acțiunii internaționale “Operation Villages Roumains”.
