Andrei Bârseanu - figură emblematică a culturii române și astrist de marcă

Printre cei cu activitate fructuoasă, în cadrul Astrei s-a aflat și Andrei Bârseanu, pedagog, folclorist, literat, autor al imnului “Pe al nostru steag e scris unire”, un mare animator cultural al cărui țel, în tot ceea ce a făcut, a fost spre ridicarea și unitatea neamului românesc. Viața acestuia s-a împărțit în două perioade: cea brașoveană, în care a fost profesor, director al Școlilor comerciale, autor de manuale, președinte al Societății de lectură a elevilor, interpret în prima reprezentație a operetei “Crai nou” de C. Porumbescu, folclorist, literat, și cea sibiană, când, din 1905, timp de cinci ani a fost vicepreședinte, iar din 1911, 10 ani președinte al Astrei. Pentru transilvăneni, bucovineni, bănățeni, basarabeni, Astra a fost la începutul înființării ei, un ideal, un scop național; a fi membru era mai mult decât o datorie, era o mare onoare. Ideea a fost mult propagată și susținută de Andrei Bârseanu care a creat și imnul Astrei și care afirmă că “Asociațiunea nu este o însoțire restrânsă a câtorva oameni cu aceeași îndeletnicire, ci este tovărășia tuturor acelora care poartă în inima lor dorul pentru înaintarea neamului românesc din această frumoasă patrie ...”.

În această Asociațiune, Andrei Bârseanu și-a găsit locul și un vast punct de acțiune pentru multitudinea preocupărilor sale. Ca profesor și pedagog, ca inspector școlar, a întemeiat școli sătești, a tipărit abecedare, broșuri și calendare pentru cei mulți, a întemeiat biblioteci sătești, a răspândit ziare. Meșter neîntrecut al cuvântului, impresiona profund auditoriul, conferințele sale fiind adevărate sărbători. Erau străbătute de un entuziasmant patriotism, transmiteau cunoștințe dintre cele mai variate. Dar subiectul cel mai drag și des abordat era istoria, cultura națională. Un exemplu clasic îl constituie discursul de deschidere al adunării generale al Astrei din Șimleu, în 7 august 1908. În această conferință creează un tablou aproape vizualizant al Daciei, al luptelor și învingerii dacilor de către romani, năvălirea popoarelor migratoare, formarea unor noi rânduieli în care “urmașii domnilor de odinioară ajung aproape robi pe pământurile strămoșești. Și robia aceasta ține iarăși veacuri îndelungate, veacuri de suferințe și de întuneric, până când un vânt nou începe a bate prin lume, vântul mântuitor al libertății, care sfarmă lanțurile, împrăștie negura întunericului și face din robul umilit un om conștient de demnitatea ființei omenești”. Dezvoltă apoi ideea că “poporul nostru nu a luptat atâta pentru viață, cât pentru păstrarea limbii și a culturii sale naționale”. În această cuvântare, ca de altfel prin întreaga sa activitate, accentuează nedeosebirea când este vorba de lupta pentru ființa națională dintre cărturari și săteni. Toți se trag din același neam și de aceea nu pot fi deosebiți în caracterul culturii noastre care poartă trăsăturile poporului nostru.

Adunările conduse de Bârseanu vor rămâne memorabile, ca de pildă cea jubiliară de la Blaj, din 1911, sau ca cele de la Oradea, Sighet, marcând o nouă etapă de reorganizare în activitatea Astrei. Spre binele și ridicarea neamului, a organizat reprezentații teatrale, concursuri de cântece, dansuri și port popular. Punându-și în valoare și folosindu-se de cunoștințele sale în folcloristică, a participat la alcătuirea expozițiilor tematice ale Astrei, atât cu obiecte din propria colecție, cât și ca îndrumător al acestora. Andrei Bârseanu recenzează pentru Enciclopedie diferite lucrări despre și din folclor, recomandând unele din acestea pentru a fi incluse în “Biblioteca poporală a Asociațiunii”.

În multitudinea preocupărilor sale pe linia Astrei, Andrei Bârseanu și-a dovedit și calitățile de economist. Din grija sa se întemeiază o secție economică cooperatistă, unde se țineau și conferințe subvenționate de marele filantrop Vasile Stroescu. Tot atunci, la Sibiu, se înființează o cooperativă de consum cu numeroase filiale și care a purtat numele lui Andrei Bârseanu. Deși fără avere, a refuzat permanent onorariul ce i se cuvenea pentru postul de președinte, ruinându-și sănătatea, nu de puține ori, în obositoarele drumuri pe care le făcea în scopul diferitelor activități ale Astrei. Astfel, descrie drumul făcut la Sighetul Marmației, într-un vagon de clasa a III-a, culcușul de noapte fiindu-i un sac de cărți sub cap, pe care le ducea în acele locuri îndepărtate. Apostolatul său cultural este cu atât mai merituos cu cât a fost făcut în împrejurări dificile și delicate, înainte, în timpul Primului Război Mondial pregătind prin tot ceea ce a realizat, pas cu pas, marea clipă a unirii cu țara. Andrei Bârseanu a lucrat bine pentru Astra și Astra a lucrat bine prin Andrei Bârseanu.

Fără să se situeze pe o poziție singulară, Andrei Bârseanu, ajuns profesor în Brașov, returnând o sumă Asociațiunii, nu o face în dorința de a încheia conturile, ci de a-și exprima mulțumita că a beneficiat cu folos și în felul acesta, și alții pot să-i urmeze: El îi scrie domnului președinte că își ia libertatea de a transpune prin filiala “Albina”, la adresa Asociațiunii, suma de 2400 coroane, drept răsplătire a sumei ce a primit-o ca stipendiu din partea Asociațiunii în anii 1878-81, pe timpul studiilor sale universitare, cât a fost ajutat, timp de trei ani, cu câte 400 fl. anual. Spune, de asemenea, că s-ar cuveni să întoarcă și interesele, dar nu este în stare. Tot ce poate face el este să poarte în inima sa recunoștința față de instituția ce l-a ajutat în tinerețea sa, și își exprimă intenția de a oferi mână de ajutor la realizarea mărețelor sale probleme.

 

Lasă un comentariu