Până în 2022, pentru dezvoltarea căilor ferate maghiare sunt alocate 1.500 de miliarde de forinți, a declarat, la finele săptămânii trecute, Péter Szijjártó, ministrul ungar al afacerilor externe și al comerțului exterior, la conferința Asociației Ungare a Căilor Ferate Hungrail.
Se negociază intens cu banca chineză de export-import, cu privire la condițiile acordului de împrumut pentru construcția liniei de cale ferată Budapesta-Belgrad, a specificat ministrul, exprimându-și convingerea că negocierile privind condițiile financiare se vor finaliza până la sfârșitul anului, astfel ca lucrările de la linia de cale ferată Budapesta-Belgrad să fie gata până în 2023, notează MTI.
Péter Szijjártó a vorbit și despre faptul că, în cadrul unei strategii ample de dezvoltare, o cale ferată rapidă se va construi și între Budapesta și Cluj-Napoca, traseul acesteia urmând să fie extins, de către partea română, până la București. Licitația pentru realizarea studiului de fezabilitate pentru porțiunea maghiară va fi anunțată în curând.
Cifra de afaceri a transportului feroviar din Ungaria a ajuns anul trecut la 600 de milioane de euro, iar în prima jumătate a acestui an s-a ridicat la 310 milioane de euro, depășind cu șase procente rezultatele din aceeași perioadă a anului trecut - a mai spus ministrul, reamintind că un alt obiectiv important al guvernului pe care îl reprezintă este ca autostrăzile construite în Ungaria să ajungă peste tot la graniță, mai notează sursa citată.
În aceeași zi în care oficialul ungar dădea asigurări privind perspectivele infrastructurii din țara vecină, comisarul european Corina Crețu avertiza că sunt probleme privind capacitatea administrativă a României, unde birocrația nu s-a redus, iar domeniul transporturilor a pierdut bani. Crețu a făcut apel la Ministerul Transporturilor să depună “proiecte mature” pentru finanțare europeană, cum ar fi Sibiu-Pitești, Pitești-Constanța sau podul de la Brăila. “Avem bani din Programul Operațional de Infrastructură Mare, sunt surprinsă că toți primarii îmi spun că nu sunt bani, dar la CE ultimul proiect sub analiză este metroul Gara de Nord - Otopeni”, a spus Crețu.
Potrivit acesteia, deși se spune că reprezentanții CE îngreunează lucrurile privind absorbția fondurilor europene, s-a constatat un fenomen, și anume faptul că unele state membre adaugă, prin ghiduri, tot felul de condiții în plus față de regulamentele europene”, a menționat Crețu, lăsând să se înțeleagă că nici România nu face rabat de la... mocăială și scriptologie.
