Nu ar trebui să mire pe nimeni că, de Centenarul Unirii românilor, dușmanii care ne vor ștearsă identitatea și dăinuirea, ca neam, nu se află doar dincolo de granițele țării, ci și aici, în interiorul ei, unde avem ocazia să vedem cum, pe față, unii concetățeni minoritari vor insistent să ne obstrucționeze manipulator exercițiul democratic și, de s-ar putea, să trăim și să gândim neapărat ca ei! De fapt, tot mai mulți dintre noi am început să înțelegem cum, încercând a ne prinde în păienjenișul otrăvitor al Noii Ere, noii iudeo-bolșevici vor, cu tot dinadinsul, printr-un internaționalism al alienării generale și asasinatelor în masă, să ne arunce în iadul globalizării și, ca niște cruciați moderni ai terorii, să “schimbe la față” întreaga lume, să sucească mințile și sentimentele, să instaureze o Nouă Ordine Mondială, fără state naționale suverane, fără instituții care să îi apere real pe oameni, fără democrație, fără dreptul de a se apăra în fața agresivității unor minorități! Planul lor diabolic, al impunerii unei mentalități (anormale) care să ne facă să nu ne mai gândim la urmașii noștri (și, deci, la dăinuirea neamurilor), nu s-a reușit a fi implementat în 14 state europene unde, grație conducătorilor care au ascultat de glasul popoarelor din Grecia, Croația, Cipru, Bulgaria, Rusia, Lituania, Letonia, Estonia, Italia, Malta, Polonia, Slovacia, Ungaria, Căsătoria este definită, cu intenția explicită de a estompa flagelul homosexualizării societăților umane, ca uniunea liber-consimțită dintre un bărbat și o femeie! Suntem, așadar, îndreptățiți și noi, românii, ca în acest moment de măreție istorică, să urmăm linia mentală și constituțională trasată, de țările de mai sus, pentru a proteja Căsătoria de orice fel de viruși ai dezmembrării și, în deplin acord cu principiile enunțate de Curtea Europeană de Justiție (conform căreia statele au libertatea de a defini Căsătoria fără niciun fel de amestec din partea instituțiilor U.E.), să ne folosim de marea șansă a Referendumului (dacă vrem ca neamul nostru să mai dăinuie în istorie), să nu lăsăm Căsătoria și Familia să fie distruse de dușmanii lui Dumnezeu și, PARTICIPÂND CU TOȚII LA ACEST DEMERS FĂRĂ PRECEDENT, să luăm aminte la cea mai înaltă autoritate în materie de Jurisdicție națională, Curtea Constituțională a României, care a avizat legea de revizuire a Constituției (prin Decizia 580/2016) și ne-a înștiințat că inițiativa civică (Familia se întemeiază pe căsătoria liber-consimțită între un bărbat și o femeie) respectă dispozițiile Legii fundamentale privind revizuirea și că această procedură (de revizuire) nu încalcă dreptul niciunei persoane și nici altui tip de familie. De aceea, stimați cititori, este de netăgăduit că problema acestui Referendum este deosebit de importantă, dacă s-a ajuns să fie discutată și consfințită constituțional în atâtea state, iar costurile lui, financiare, sunt cu certitudine prea neînsemnate, dacă ne raportăm la consecințele catastrofice în caz de eșec, noi încercând să nu ajungem în situația Olandei (unde, anual, din bugetul țării se alocă nu mai puțin de 2,8 milioane de euro pentru implantări mamare la transsexuali) sau Canadei (în Ontario, părinților care se opun agendei LGBT li se iau copiii de către un stat devenit totalitar) etc!
Noi, cei care stăm de veghe la granițe și conștiințe, vă îndemnăm, amintindu-vă că suntem descendenți ai atâtor înaintași demni, să fim uniți în a lăsa urmașilor noștri tezaurul unei Educații curate și, făcând ascultare de mai-marii Țării, să punem în inimile noastre îndemnul ÎPS Streza, arhiepiscop ortodox de Sibiu și mitropolit al Ardealului: “Problema este mare de tot, este un examen al nostru... importantă este prezența, nu altceva!
Că spui DA, toți vor spune DA, cei care spun NU, nu vin. Dar dacă din 3 milioane care au semnat, dacă nu dublăm, dacă nu suntem acum 6 milioane ca să votăm... nu se aprobă Referendumul, nu este valid (...) De aceea, vă rugăm mult de tot, este un examen, cel mai greu examen pe care îl dăm noi, în libertate. Gândiți-vă că nu noi vom suferi, ci urmașii urmașilor noștri. Și atunci vor zice: măi, ce părinți, ce înaintași am avut de nu și-au lăsat ei măcar o jumătate de oră să se ducă acolo și să împlinească (...) Vă rugăm mult, i-am rugat pe preoții noștri să meargă împreună cu dumneavoastră și noi vom face la fel, vom sluji duminică la Catedrală. Dar câți vin la Catedrală? Câți vin la Biserică? Dumneavoastră aduceți-i și pe ceilalți de acasă (...) Dacă pierdem examenul acesta, multe lucruri vor veni și vom plânge apoi, nu se va mai repeta niciodată momentul acesta, este irepetabil”...
