“Eu cred că fiecare președinte... întruchipează unitatea națiunii. Mai mult de atât nu se poate spune. Dacă cineva spune mai mult sau simte mai puțin, înseamnă că undeva este o problemă” (Președintele J. Ader, Harghita, 2014).
Numai dacă ne-am rezuma la prietenia care îl leagă de niște recunoscuți promotori ai ruperii Transilvaniei de România, cum ar fi prim-ministrul V. Orban și europarlamentarul L. Tökes, ar fi suficient să ne facem o idee, de ansamblu, a acestui președinte care, timp de 2 mandate, s-a străduit din răsputeri să uzeze de înalta sa funcție în statul ungar, în esență decorativ-ceremonială, ca să ne “calce în picioare”, umilitor, Țara și sentimentele noastre de demnitate națională. De fapt, numitul președinte, avocat la bază, nu și-a rezumat interesul doar la Transilvania, ci a reușit și performanța, într-o Românie împânzită strategic de maghiari, să devină primul șef de stat care i-a vizitat pe ceangăii din Moldova (o populație neomogenă ce și-ar dori-o maghiarizată)! Cât de “discret” a fost, când și-a permis să viziteze România ca și cum ar fi casa lui, se poate lesne observa în convingerile cu care afirma răspicat, căci nu degeaba este considerat marioneta lui V. Orban, că în România el nu face altceva decât să revină “pe meleagurile noastre natale” și, neinformându-i pe omologii săi români că ne trece pragul, ceea ce ar avea de gând să facă și să sugereze auditoriului de aici! Dar, ca să nu lungim vorba, vă prezint cronologic câteva ingerințe neprincipiale ale acestui președinte, care vizitează România cu regularitatea cu care vizitează S.U.A. președintele Iohannis, în chestiuni de natură să ne învrăjbească și nu să ne reconcilieze:
2014. Președintele ungar áder a vizitat un cimitir din Nyrghes (Harghita), în memoria “martirilor” secui pașoptiști, unde a ascultat și... imnul secuiesc. Și la Cluj, la Cimitirul Central, a depus flori acolo unde erau înhumați cei care în 1848-1849 luptaseră împotriva românilor, iar când a ajuns la Timișoara l-a îmbrățișat cu entuziasm solidar pe fanaticul antiromân L. Tökes. În sfârșit, deschizând tot mai adânc rănile trecutului tensionat româno-maghiar, președintele s-a deplasat apoi la Gheorgheni, unde a depus, la statuile antiromâni cu arma în mână, Kossuth și Petöfi, buchete de flori!
