În România, trecerea la ora de iarnă din acest an va avea loc în noaptea de 27 spre 28 octombrie, acele ceasornicelor urmând să fie date înapoi, astfel încât ora 4 va deveni ora 3.
Țara noastră a introdus pentru prima dată schimbarea orei în vara în anului 1917, acest obicei păstrându-se până în prezent, cu mai multe perioade de întrerupere.
În acest an (4 iulie -16 august 2018), la nivelul Uniunii Europene, s-a lansat o dezbatere publică în privința renunțării la schimbarea orei, iar 80% dintre cei 4,6% de respondenți au declarat că susțin această inițiativă.
Trecerea la ora de iarnă presupune că vom dormi mai mult cu o oră, însă medicii ne atrag atenția că avem nevoie de aproximativ o săptămână pentru a ne adapta la schimbare.
Schimbarea orei poate perturba ceasul biologic și odată cu el pot surveni și dereglări hormonale, mai ales în ceea ce privește melatonina, hormonul responsabil tocmai cu reglarea ceasului biologic al organismului. Trecerea la ora de iarnă poate declanșa scăderea vigilenței și chiar oboseală accentuată.
Studii recente au arătat că schimbarea orei poate afecta în cazuri extreme sănătatea mintală. Oamenii de știință australieni susțin că numărul de sinucideri este mai mare în primele săptămâni după schimbarea orei, față de restul anului.
Alte efecte negative ale trecerii la ora de iarnă sunt tulburările de somn și creșterea nivelului de stres, irascibilitatea, perturbarea rutinei zilnice, care ne ajută să fim organizați și să ne dozăm energia corespunzător, și instalarea asteniei de toamnă.
