Membrii familiilor victimelor conflictului din martie 1990 au depus o plângere împotriva Statului Român la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), invocând faptul că nici Parchetul Militar, nici Înalta Curte de Casație și Justiție nu au investigat și nu au stabilit responsabilii pentru evenimentele petrecute în urmă cu 28 de ani la Târgu-Mureș, informează MTI.
Anunțul a fost făcut luni, la Oradea, în cadrul unei conferințe de presă susținute de Tõkés László, președintele Consiliului Național Maghiar în Transilvania (CNMT), și avocații Kincses Elõd și Menyhárt Gabriella.
Tõkés László a declarat că, după ce, în urma hotărârilor de la Strasbourg au fost redeschise dosarele Revoluției din 1989 și ale Mineriadelor, a sosit momentul să se afle și cine sunt responsabilii pentru violențele interetnice de la Târgu-Mureș, din martie 1990.
Avocata Menyhárt Gabriella a precizat că, în calitate de împuternicită a familiei scriitorului Sütõ András, orbit în conflictul etnic din Târgu-Mureș, și a familiilor a trei victime decedate în confruntări, s-a adresat anul trecut Parchetului Militar, solicitând anchetarea celor care se fac vinovați de crime împotriva umanității prin luarea unor decizii politice care au declanșat evenimentele, însă Parchetul nu a tratat problema în fond, iar contestația formulată de reclamanți a fost considerată nejustificată și de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Potrivit avocatei, există dovezi că evenimentele au fost organizate de autoritățile române care, în colaborare cu Vatra Românească, o organizație naționalistă-extremistă, a adus la Târgu-Mureș țărani români înarmați cu bâte și i-a instigat să intervină împotriva maghiarilor care își revendicau drepturile.
Punctul de vedere al avocatei este susținut și de Kincses Elõd, martor cheie în acest caz. El a adăugat că au fost trimiși și minerii din Valea Jiului către Târgu-Mureș, dar trenurile au fost întoarse din gara Războieni, după ce s-a constatat că maghiarii din Ținutul Secuiesc nu au putut fi atrași în conflict.
Potrivit variantei susținute de reclamanți și de avocații acestora, în 19 martie 1990, bărbați din sate românești - dotați cu bâte și topoare, violenți și mulți aflați sub influența alcoolului - au fost transportați la Târgu-Mureș pentru a proteja orașul de maghiari. Ei au devastat sediul UDMR, rănindu-l grav pe scriitorul Sütõ András, iar tentativa de pogrom anti-maghiar a continuat și a doua zi, dar între timp a fost organizată rezistența maghiară. Demonstranții maghiari, cu sprijinul romilor care le-au venit în ajutor, i-au gonit din centrul Târgu-Mureșului pe românii dotați cu bâte.
Justiția română - afirmă reclamanții și apărătorii acestora - a investigat exclusiv contra-reacția maghiară, iar instigatorii românilor nu au fost identificați. Pe parcursul anchetelor penale au fost inculpate 30 de persoane, toate fiind de etnie maghiară, respectiv romă.
În urma evenimentelor, guvernul de la București a înființat Serviciul Român de Informații (SRI), serviciul secret intern al României, iar la Târgu-Mureș a urmat un val de emigrare în urma căruia maghiarii au ajuns în minoritate, ei reprezentând doar 43% din populația orașului, mai notează sursa citată.
