POLITICI CRIMINALE ALE MAGHIARIZĂRII FORȚATE (VIII)

Distribuie pe:

* Conform legii electorale, aveau drept de vot nobilii, moșierii, clerul, avocații, funcționarii și țăranii înstăriți. Românii aveau puțini preoți, puțini avocați și funcționari și foarte puțini țărani înstăriți, până în 1848 fiind iobagi. Numărul deputaților nu se stabilea proporțional cu numărul populației. Parlamentul din Budapesta număra, în 1910, 413 deputați din care: 393 unguri, 13 germani, 2 slovaci și 5 români.

* Votului universal cerut de români și prin MEMORANDUM, i s-a opus contele Tisza, șeful guvernului, care a condus Ungaria 15 ani, între 1875-1890, afirmând că ...acesta ar fi fost mai fatal decât orice pericol de criză, întrucât el ar fi nimicit în mod definitiv statul național.

* PESTER LLOYD din 24 iulie 1894, ziar ostil românilor, condus de evrei, citat de Eminescu în acest sens. Citez: ...legislațiunea privitoare la acest drept (n.n. - de vot) cel mai important dintre toate drepturile cetățenești - servește spre bucuria chițibușarilor, căci preciziunea determinațiunilor face cu putință chiar și un copist advocațional de o mediocră capacitate să contesteze fiecărui om din această țară dreptul de alegător, întocmai cum îl face cu putință să motiveze acordarea acestui drept oricui.

CONSECINȚE. Modul de întocmire a legilor electorale exclude de la vot majoritatea populației românești, constituindu-se în CRIMĂ ÎMPOTRIVA LIBERTĂȚII CETĂȚENEȘTI. Dispozițiile de aplicare a legilor electorale, transmise de miniștrii de Interne organelor administrative în subordine și în special jandarmeriei, au transformat alegerile, după cum se consemnează -MEMORANDUM, în război civil și în vânătoare de oameni cu consecințe grave pentru electoratul românesc.

* Baronul Banffyi Desider, fost președinte al Consiliului de Miniștri între anii 1895-1899: ...Politica mea șovină este o năsuință irezistibilă către un scop determinat și către atingerea lui cu orice preț. Acest scop este crearea unui stat unguresc unitar și cu o singură limbă. Sau ...interesele Ungariei cer ridicarea ei pe extremele cele mai șovine... fără șovinism nu se poate realiza nimic.”... Același fost prim-ministru Banffyi Deszo (Dezider): ... În Transilvania nu există români. În Transilvania există populații de rasă română, ceea ce este cu totul diferit.

Cinismul legilor electorale se transformă în practica electorală în crimă. Iată câteva exemple mai mult decât grăitoare:

* 20-21 octombrie 1897. Poliția din Sibiu aplică pedepse pentru convocarea alegătorilor români, după cum urmează: dr. Ioan Rațiu, 10 zile temniță, amendă 110 coroane; dr. O. Russu; dr. Amos Frâncu; dr. N. Vercerdea; Onoriu Tilea; Zaharia Boiu; dr. I.A. de Preda, la câte

3 zile închisoare și 440 coroane amendă.

* 13 mai 1903, Sepreuș - Arad, alegere de primar. Sătenii îl vor pe Iosif Matia. Solgăbirăul Csakay vrea să-l impună pe colaboraționistul Florea Bică Pârvu. Mulțimea protestează. Csakay ordonă jandarmilor să tragă. Cad morți 4 săteni, 10 sunt răniți grav, 30 sunt răniți ușor. Ancheta stabilește că jandarmii se aflau în legitimă apărare, laitmotivul tuturor crimelor electorale.

* 24 aprilie 1904. Masacrul de la Aleșd - Bihor. Țăranii și socialiștii veniți în număr mare la o adunare kossuthistă întrerup oratorii unguri șovini. Husarii șarjează la sabie... Jandarmii deschid focul. Cad în foc 23 de morți, 30 de grav răniți, din care mor încă 7 inși, răniți ușor peste 100 de participanți. Nici unul dintre atacatori nu este rănit.

* 26 decembrie 1904, a doua zi de Crăciun la Bretea - Hunedoara. Ion Iuga este osândit la 10 zile temniță și 100 coroane amendă. Motivul: și-a îndemnat consătenii să se ferească de străini și să nu se vândă la alegeri. Adică a făcut agitație împotriva națiunii maghiare și a statului maghiar.

* 16 februarie 1905. Cehul Silvaniei, Sălaj. Alegere de deputat. Cete de bătăuși unguri organizate de autorități și înarmate cu pari atacă alegătorii români care vor să-și voteze candidatul. Președintele comisiei de alegeri nu intervine. Jandarmii fac haz. Sunt schilodiți 30 de votanți români. Gheorghe Pop de Băseșți, președintele partidului Național Român, la venerabila vârstă de 80 de ani, se alege cu capul spart. Președintele comisiei dispune arestarea tuturor alegătorilor pentru producerea de tulburări, excluzându-i de la vot.

(Va urma)

Lasă un comentariu