Referitor la viața artistică și muzicală a Reghinului, în primii ani după Marea Unire, putem spune, pentru început, că mișcarea artistică, stimulată de lucrările „Fondului de teatru român" din 1910, dar întreruptă de război, capătă noi dimensiuni după Unire, când societățile culturale constituie formații artistice proprii, cu care se pregătesc și prezintă periodic, dar mai cu seamă cu ocazia unor aniversări ca: Unirea Principatelor Române, Unirea Transilvaniei cu România, cucerirea Independenței de Stat a României, aniversarea înființării asociațiilor respective, programe artistice, teatrale de valoare. Printre formațiile teatrale cu o activitate mai bogată sunt menționate, în presa vremii, cele ale Despărțământului Astrei, ale Societății meseriașilor români și ale Societății tinerimii române. Formația teatrală a meseriașilor români a prezentat cu succes piese ca: „O noapte furtunoasă" de I.L. Caragiale, „Răzvan și Vidra" de B.P.Hașdeu, „Avram Iancu" de Alexandru Ceușeanu, în majoritatea cazurilor regizate de învățătorul Moldovan Alexandru sau de Alexandru Ceușeanu. Formațiile artistice ale Căminului muncitoresc au jucat cu succes piese ca „Szegeny gazdagok" (Bogații-săraci) de Jokai Moor.
Întrucât în oraș nu erau formații teatrale permanente, formațiile se constituiau și activau în raport de piesele care au fost puse în pregătire și cu programele artistice proiectate.
Viața teatrală e fost stimulată considerabil de prezența periodică în oraș a unor trupe de teatru cu renume național, cum au fost: trupa lui Zaharie Bîrsan din Cluj, cu comedia „Năzdrăvăniile divorțului" de A. Bison și a lui Horvath Victor, tot din Cluj, cu opereta „Vânătoarea", Teatrul mic din București cu comedia „Nu-ți împrumuta nevasta", trupe de teatru din Viena și din alte orașe mari.
În viața muzicală a orașului, un rol de seamă l-a avut „Societatea muzicală" și fanfara condusă de dirijorul George Haiter, care prezentau aproape lunar concerte cu piese create de mari compozitori ca: Bach, Bethoveen, Strauss etc. Au fost și cazuri când unele concerte au fost prezentate în colaborare cu instrumentiști din Brașov, Sibiu și Târgu-Mureș. Societatea muzicală, în colaborare cu cercul cetățenesc maghiar de cântece, a prezentat mai multe operete printre care „Silvia" de Kalman Imre, și altele.
În oraș, au prezentat spectacole muzicale artiști ai Operei române din Cluj, precum și artiști din Viena. În ianuarie 1927, a concertat în Reghin compozitorul și dirijorul George Enescu, la concert participând toți iubitorii de muzică, fără deosebire de naționalitate.
Își continuă activitatea corurile românești, maghiare și germane. Corul meseriașilor români, condus de Alexandru Moldovan, obține succese însemnate atât în Reghin, cât și în împrejurimi. Corul cetățenesc maghiar de cântece participă activ la diferite reuniuni și concursuri organizate pe plan național, obținând la concursurile din 1928 și 1938, diplome, premii și decorații pentru merite deosebite în mișcarea corală. Cu rezultate bune au activat și corurile din Apalina și Iernuțeni.
Fanfara orașului, subvenționată de primărie, a organizat lunar, concerte în Parcul popular, în centrul orașului sau în sala mare a hotelului. În deceniul al IV-lea, fanfară avea și Iernuțeniul.
Ca urmare a creșterii dimensiunilor mișcării cultural-artistice, a vizitării tot mai dese a orașului de către trupe teatrale din marile orașe, se impunea construirea unui lăcaș de teatru ce se va realiza în anii 1937-1939. Până atunci, piesele teatrale, ca și programele artistice, au fost ținute în sala mare a hotelului.
Pentru viața cultural-artistică a fost caracteristic faptul că o serie de evenimente tradiționale au fost sărbătorite în comun de formațiile cultural-artistice românești, maghiare și germane, ceea ce atestă respectul reciproc și dorința de a trăi și munci împreună, în cadrul patriei române.
Referitor la cinematograf, putem spune faptul că în perioada interbelică crește interesul publicului și pentru cinematograf, care va juca un rol tot mai mare în viața culturală a orașului. Numărul spectacolelor cinematografice crește. În repertoriul cinematografului, un loc însemnat l-au ocupat filmele realizate de studioul din Cluj, „Aventurile lui Tîndală", „Suzana", „Nevinovată". De asemenea, s-au bucurat de apreciere și documentarele „Serbările de la Alba Iulia", „România industrială", și altele.
