ALTE POLITICI CRIMINALE DE MAGHIARIZARE FORȚATĂ (XIV) MAGHIARIZAREA NUMELOR DE LOCALITĂȚI ȘI A NUMELOR PATRONIMICE

Pentru a grăbi desființarea națiunii române și a șterge de pe hărți toponomia românească, în 1897 se pro-mulgă Legea numirilor de localități, prin care se dau nume ungurești tuturor satelor și orașelor cu nume nemaghiare din Ungaria, ca și tuturor stațiilor de cale ferată.

* În 1898 apare la Budapesta a 2-a ediție revăzută și îmbunătățită, la Imprimeria din Pesta, Soc. Anonimă, a lucrării HOGY MAGHYAROSITKSUC A VEZETEKNEVEKET? adică: CUM SĂ SE MAGHIARIZEZE NUMELE PATRONIMICE?, semnată de președintele Asociației centrale pentru maghiarizarea numelor, având motto: Noblețea obligă, dar și manele. Citez din Cap. I Numele maghiar, în traducerea lui Sabin Mureșan:

“Comparabil cu botezul religios prin care omul devine creștin și membru al comunității creștine, maghiarizarea numelui patronimic, îmbrăcând caracterul unui botez național, operează admiterea definitivă a maghiarului purtător al unui nume străin în societatea maghiară, printre adevărații copii ai națiunii. Acest botez, expresie a credinței patriotice, este mult mai important din punct de vedere social și național decât botezul religios. În timp ce acesta din urmă nu face decât să confere un prenume și să mărească numărul credincioșilor, botezul național redând maghiarilor numele de familie, face să crească încrederea reciprocă între noi și contribuie la a ne face egali, jucând astfel un rol etic de prim ordin în unificarea națiunii noastre.

Numele maghiar este, ca să spunem astfel, credoul politic al maghiarului... Maghiarizarea numelui este un jurământ de fidelitate, un legământ patriotic... Cutare reprezentant eminent al literaturii noastre, al științei noastre, al artei noastre, foarte adesea nu e considerat maghiar din moment ce poartă un nume de rezonanță străină și în fiecare caz identic cultura noastră se găsește în pierdere sensibilă a prestigiului dincolo de graniță...”

* Las comentarea textului pe seama cititorilor.

* Ferindu-i pe doritorii de a-și maghiariza numele de ispita de a-și alege nume nobiliare “ilustre” ca Rákoczi, Batthány, Banffy, autorul face recomandări ample: să se adauge un i la numele locului de baștină: Arad - Aradi; sau să se aleagă un nume din toponimia Ungariei căruia să i se adauge un i: Békés - Békési; sau să-și pună numele profesiei: Acs (dulgher), Barbély (bărbier); sunt recomandate nume pentru intelectuali, vechile genuri de producție furnizează și ele nume din belșug; iar dacă cel care-și maghiarizează numele ține neapărat să transmită urmașilor numele neamului pe care l-a renegat, poate să se cheme Bajor (bavarez); Görög (grec), Horvát (croat), Tót (slovac) și desigur Oláh (român). Culoarea părului, regnurile din natură, denumirea zilelor de naștere, sufixele adăugate substantivelor, onomastica din literatura maghiară folosite larg la maghiarizarea numelor.

Procedura este simplă și conține: actul de naștere, certificatul de apartenență la o comună, cererea și timbrul de 50 “krayczari”.

(Va urma)

Lasă un comentariu