BIBLIOTECI POPORALE ALE ASTREI (III)

Începând cu anul 1900, acțiunea de înființare a bibliotecilor și de perfecționare a activității lor, îndreptată spre adaptarea acestora.

În condițiile concrete existente în despărțăminte pentru a le asigura o eficiență sporită, poate fi urmărită în primul rând pe baza rapoartelor generale din arhiva Asociațiunii și a rapoartelor generale publicate.

În afara bibliotecilor populare ale Asociațiunii, în comune mai funcționau biblioteci parohiale și școlare, acestea bucurându-se de multe ori de sprijinul conducerii Asociațiunii (1908 - 75 de biblioteci parohiale și școlare, - Arh. St. Sibiu 184/1909, nr. 1039 (Anexa D n.7).

În vara anului 1914 s-a zdruncinat mersul normal al activității Asociațiunii, din cauza războiului. Abia în 1919, activitatea a început să fie refăcută, în noile condiții de după război, când acțiunea de înființare a bibliotecilor cunoaște o amploare deosebită, rămânând la altitudinea fiecărui despărțământ de a găsi mijloacele și căile cele mai bune pentru strângerea fondurilor destinate acestui scop (donațiile, serbările culturale, contribuții și donații făcute de diverse instituții sau chiar particulari).

Băncile românești transilvănene sprijină de asemenea înființarea a cât mai multe biblioteci pentru pătrunderea cărților în cât mai multe sate. Multe despărțăminte deschid colectă pentru toți cei care voiau să ajute sub orice formă această acțiune.

Instalarea noilor biblioteci se făcea în cadru festiv, cu participarea trimisului conducerii despărțământului. În 1907, la ședința anuală a despărțământului Șimleu, se face propunerea ca în fiecare comună unde se va ține o adunare cercuală, să se înființeze cu acea ocazie și o bibliotecă populară. Se folosea orice ocazie pentru înființarea de biblioteci (prelegeri pe teme economice și educative etc.).

Sediul bibliotecii - cel al despărțământului sau agenturii era în majoritatea cazurilor în localul școlii (Orar: duminică la amiază, uneori în sărbători). Referitor la numărul cărților și al cititorilor, datele sunt mai sărace din cauza lipsei rapoartelor anuale ce trebuiau înaintate conducerii Asociațiunii.

Majoritatea cititorilor din biblioteci, o formă tineretul (cum reiese din rapoarte), și-și are în parte explicația în practicarea lecturii colective, la casele sătenilor. Conducerea Asociațiunii a acordat o mare atenție fondului bibliotecilor populare alcătuind, în 1900, un repertoriu de cărți, menit să constituie un îndreptar în dotarea bibliotecilor și totodată să înlesnească comitetelor cercuale alegerea unor lecturi adecvate cititorilor cărora le erau destinate: folclor 100 titluri, cărți populare 53, literatură 129, științele naturii 9, medicină-igienă 24, literatură economică 31 (Colecții de aprovizionare, pe lângă cea a Asociațiunii, erau Biblioteca populară Minerva, Biblioteca Steaua, Biblioteca pentru toți).

Cărțile cele mai gustate: literatură, istorie, povestiri, anecdote, lucrări privind cultura pământului și de economie politică. Solicitarea cărților depindea de gradul de cultură a membrilor agenturii și de felul în care erau recomandate cititorilor. De aceea s-a acordat o mare atenție nu numai desfășurării în bune condiții a activității bibliotecii, ci și vieții culturale în general.

Pentru ca biblioteca să-și poată îndeplini cu bune rezultate munca de răspândire a cărții, era necesar ca în jurul ei să se înfiripeze o mișcare culturală în măsură să atragă cât mai mulți cititori.

Conducerea Asociațiunii a hotărât ca în cadrul acțiunii mari de culturalizare, odată cu prelegerile populare să se insiste și asupra utilității bibliotecilor, și să se organizeze șezători literare, împărțiri de cărți, editarea unor publicații etc.

Șezătoarea literară a fost una din cele mai potrivite mijloace de a face cunoscută cartea și de a face propagandă cărților din biblioteci. Un alt mijloc folosit de conducerea Asociațiunii pentru a răspândi și a face cunoscută cartea până în cele mai îndepărtate sate a fost împărțirea gratuită cu diferite ocazii a cărților și gazetelor destinate sătenilor. Ele erau achiziționate din fondul Asociațiunii, a despărțămintelor, și împărțirea lor se făcea direct de conducerea Asociațiunii, cu prilejul adunărilor generale ale acesteia, sau cu alte ocazii, cât și de conducerea despărțămintelor.

Pentru a înlesni răspândirea cărții, despărțămintele au încercat să editeze unele publicații, întrebuințând în acest scop resursele materiale de care dispuneau. Bibliotecile populare au constituit pentru Astra unul din mijloacele pentru trezirea interesului față de carte și răspândirea a tot felul de cunoștințe, cu deosebire în mediul rural. Ea se înscrie în orientarea intelectualității românești din Transilvania, spre propagarea culturii în mase, care se manifestă tot mai pregnant în această vreme.

Indiferent de mărime, au pus la dispoziția cititorilor o tematică variată, scrieri din aproape toate domeniile. Importanța bibliotecilor populare, a acestor focare de cultură în mediul rural constă în aportul deosebit la ridicarea culturală a satelor, la progresul culturii în general, și în ultimă instanță, contribuția lor la cultivarea conștiinței naționale, la integrarea unor mase largi în procesul de afirmare națională a cărei împlinire s-a realizat la 1 Decembrie 1918.

 

Lasă un comentariu