Aceasta înseamnă că se exclud explicații conjuncturale sau întâmplătoare în atingerea unor obiective considerate superioare sau preferabile situațiilor anterioare.
Filozofia progresului economic nu exclude însă posibilitatea ca pe durata orizontului de termen lung să apară sincope instantanee sau aleatorii, ce pot deturna pe o perioadă limitată direcția de atingere a obiectivului propus.
Problema dificilă nu este însă urmărirea unui obiectiv, ci nominalizarea și fixarea acestuia.
Care poate fi obiectivul pe care actuala schimbare l-ar urmări, în cazul în care ar trebui să ne convingem că aceasta este într-adevăr o dovadă a progresului de care complexul economiei globale ar putea beneficia în urma acestei schimbări?
Desigur, ar trebui să fie un obiectiv care să exprime o evoluție calitativă, o creștere a eficienței modului în care funcționează modelul economiei mondiale, prin care umanitatea ar beneficia de o mai bună calitate a vieții atât din punct vedere material, cât și al relației cu mediul natural, într-un context favorabil democratizării ansamblului economiei globale.
Cum s-ar putea cuantifica în termeni socio-economici o eventuală evoluție calitativă în secolul XXI a condiției umane, ca o consecință a schimbării?
Cum și în ce măsură o schimbare a principalilor parametri ce caracterizează mecanismul actual al economiei globale ar putea nu numai îmbunătăți starea economiei mondiale, dar și anihila multiplele pericole care se profilează din ce în ce mai evident în modul de desfășurare a raportului dintre om și mediul înconjurător?
Există un precedent care ar putea să ne dea speranțe în direcția capacității “lumii” actuale de a se mobiliza pentru transformarea “schimbării” într-o reală oportunitate de îmbunătățire a calității vieții pământenilor și poate chiar de salvare a speciei umane. Este acțiunea, începută la nivel mondial, de stopare și ulterior de eliminare a efectelor încălzirii globale.
Rămâne însă de văzut cum se va finaliza.
Problema efectelor acțiunii umane asupra naturii pare a fi prea mare pentru a putea fi rezolvată de lumea noastră, prea mică prin incapacitatea ei de a înțelege cât de urgentă și de gravă este aceasta.
(Va urma)
